Daca bancile grecesti vor fi nevoite sa retraga fonduri de la subsidiarele lor est-europene, atunci in special bancile austriece ar putea fi sub presiune, in timp ce sistemul financiar si bancar din Bulgaria si Romania s-ar confrunta si el cu probleme masive in urma unei astfel de retrageri. Acest lucru ar putea declansa o reactie in lant periculoasa, scrie ziarul german Handelsblatt, citat de Agerpres.
Bancile grecesti ar putea declansa o periculoasa reactie in lant in Europa de Est. In cazul in care situatia din Grecia se inrautateste in continuare, Banca Nationala a Greciei, Eurobank EFG si Piraeus Bank ar putea fi obligate sa retraga fonduri de la subsidiarele lor din Europa de Est si sa le trimita acasa. Aceasta retragere ar provoca probleme masive in sistemul bancar si financiar din Romania si Bulgaria, alte institutii bancare urmand sa sufere si ele, mai ales bancile austriece, cele mai importante din intreaga regiune. Conform lui Peter Sanfey, economist la la BERD din Londra, evolutia din Grecia trebuie observata cu atentie. Motivul, arata el, este acela ca bancile grecesti sunt foarte active in Europa de Sud-Est iar o retragere a lor ar avea consecinte nebanuite pentru companii si economie. In Bulgaria vecina, marile banci grecesti sunt o adevarata putere, ele detinand acolo 30 la suta din piata. In Romania si Serbia, bancile grecesti detin circa zece la suta din piata.
Agentiile de rating Moody's si Fitch sunt cu ochii pe evolutia bancilor grecesti. Moody's de exemplu, a plasat banca Piraeus, o banca puternica mai ales in Bulgaria, "sub observatie, cu perspective negative". Expertii financiari au indoieli legat de faptul daca banca mama din Grecia doreste si poate sa finanteze suficient subsidiara din Bulgaria. Fitch vede probleme in intreaga Bulgarie. "Tara are un sistem bancar destul de mare comparativ cu nivelul sau scazut in materie de venituri", afirma expertul Edward Parker, de la Fitch Europa de Est. Bancile de acolo au nevoie neaparata de sustinerea financiara a bancilor mama, pentru a putea acoperi cu capital propriu expansiunea relativ puternica a creditelor.
Bancile grecesti au procedat relativ agresiv in expansiunea lor catre Europa de Sud-Est, constata si Christian Keller, de la grupul bancar Barclays Capital din Londra. Riscurile au devenit azi incalculabile datorita faptului ca politicul s-a implicat puternic, anul trecut guvernul grec cerand marilor banci din tara sa nu foloseasca ajutorul de la stat pentru majorarea capitalului subsidiarelor lor din strainatate. Banca Nationala a Austriei (OeNB) priveste cu atentie la ce se intampla cu bancile grecesti si subsidiarele lor est-europene. Un purtator de cuvant al OeNB avertiza sa nu se traga concluzii pripite, dat fiind ca, in opinia sa, nu exista o primejdie imediata. In urmatoarele saptamani, multe vor depinde de faptul daca guvernul grec va implementa intr-adevar programul de restrictii, scotand astfel bancile din linia de bataie. Cu toate acestea, OeNB nu a dorit sa retraga complet avertismentele la adresa institutiilor bancare ale Austriei. Intr-o expertiza elaborata pentru Ministerul de Finante de la Viena, OeNB avertiza acum doua saptamani ca bancile austriece sunt, intr-o comparatie internationala, tendential mai slab echipate cu capital propriu si vor avea nevoie cu siguranta de o suma de cateva zeci de miliarde suplimentare.
Expertul Zdenek Lukas, de la Institutul pentru Comparatii Economice Internationale din Viena (WIIW), arata, la randul sau, ca bancile austriece urmeaza desigur sa fie iarasi afectate. Cele trei banci vieneze, Bank Austria, Raiffeisen si Erste Bank se numara printre cei mai expusi creditori din intreaga regiune. Potrivit datelor OeNB, bancile austriece aveau in Bulgaria, Romania si Serbia, la sfarstul lui 2009, credite si alte creante deschise in valoare de circa 35 de miliarde de euro. Deja acum un an, bancile austriece s-au mai confruntat cu temeri legat de o reactie in lant in Europa de Est, insa pe atunci pericolul venea mai putin din zona bancilor grecesti. Atunci exista amenintarea unui faliment national in tari precum Ungaria, Letonia si Romania, ceea ce ar fi exercitat o presiune puternica asupra marilor banci de la Viena. Abia cu ajutorul unor sume de cateva zeci de miliarde de euro de la FMI si UE s-a reusit calmarea situatiei din sistemul financiar.
