15.1 C
București
miercuri, 28 februarie 2024
AcasăInvestigații România LiberăBăncile din România – fără profit, dar stabile

Băncile din România – fără profit, dar stabile

Anul trecut, instituţiile de credit din România au întregistrat cele mai mari pierderi din istorie. În fapt, singura veste bună despre sistemul bancar vine dinspre BNR, care arată că o singură bancă are solvabilitatea la un nivel considerat periculos.

Rezultatele financiare preliminare ale celor 40 de instituţii de credit de pe piaţa românească indică pierderi-record cumulate, de 2,12 miliarde lei, pentru anul trecut, aproape triple faţă de 2011, relatează Ziarul Financiar. În 2008, sistemul raportase cele mai mari câştiguri din istorie, peste 4,4 miliarde lei. Anul trecut a fost al treilea an la rând în care sistemul bancar a înregistrat un rezultat negativ, aducând cea mai mare creştere a volumului pierderilor.

Aceasta a fost consecinţa agravării procesului de deteriorare a calităţii portofoliilor de credite, dar şi a scăderii soldului creditelor, în condiţiile în care producţia de credite noi s-a prăbuşit, iar multe bănci au vândut pachete de active devenite neperformante. Rezultate negative au înregistrat deopotrivă bănci mari şi mici. În 2011, pierderile cumulate ale băncilor au însumat 777 milioane lei, iar în 2010 circa 516 milioane lei. La pierderi de 2,1 miliarde de lei, rentabilitatea capitalului din sistem a rămas în teritoriul negativ, cu un minus de 5,4%. Ca şi în anii precedenţi, BNR a continuat să preseze acţionarii băncilor cu rezultate negative să aducă sume suplimentare la capital, astfel încât solvabilitatea medie pe sistem s-a menţinut la 14,6% la sfârşitul anului.

Solvabilitate bună

O singură bancă din România are rata solvabilităţii sub 10%, dar peste nivelul minim de 8%, iar Banca Naţională a României i-a interzis activitatea de creditare, cu unele excepţii în condiţii speciale, potrivit directorului Direcţiei de Supraveghere a BNR, Nicolae Cinteză.

„Pe tot cuprinsul anului 2012 solvabilitatea sistemului bancar a fost peste 14,50%. Sistemul este stabil. Nu toate băncile au solvabilitatea peste 14,50%. Sunt 16-17 bănci unde am impus o limită de solvabilitate mai mare, de 10 %, nu de 8%, şi le-am cerut raportare lunară, nu trimestrială, având în vedere evoluţia lor precedentă. Există o bancă, mică, cu solvabilitate sub 10%, dar peste 8%. Este foarte mică, are restricţii în activitate, i s-a interzis creditarea de o bună perioadă de timp.(…) Situaţia băncii este determinată nu atât de neperformanţă (creditele neperformante nu sunt mai mari decât media sistemului), cât de lipsa capacităţii acţionarului de a susţine banca. I-am interzis creditarea ca să nu-i scadă solvabilitatea sub 8%“, a declarat oficialul BNR.

El a adăugat că lipsa capacităţii sau a voinţei acţionarului majoritar de a susţine banca
este principalul risc pe care îl monitorizează BNR în sistemul bancar, dar acest risc s-a manifestat într-o mică măsură doar la banca menţionată. Cinteză a spus că această bancă mică are un profit operaţional lunar mai mare decât pierderea financiară din provizioane, iar banca este menţinută în sistem cu restricţii deoarece solvabilitatea este peste limita reglementată de 8%, iar o iniţiativă în justiţie a BNR de a retrage licenţa acestei bănci ar fi o acţiune pierdută. Directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR a precizat că, dacă solvabilitatea acestei bănci ar scădea sub 8%, prima măsură a BNR ar fi suspendarea dreptului de vot al acţionarului principal, urmată de numirea unui administrator special şi reducerea capitalului băncii cu pierderile din perioadele trecute.

1 din 5 credite e cu probleme

Potrivit unor calcule provizorii ale băncii centrale, la sfârşitul anului trecut rata creditelor neperformante din sistem a urcat la 18,2%, cu aproape patru puncte procentuale peste nivelul din anul precedent. Creşterea nu este surprinzătoare, având în vedere că economia nu şi-a revenit, au continuat să apară cazuri de insolvenţă printre companii, iar multe dintre creditele restructurate în primii ani de criză au ajuns să acumuleze noi restanţe, redevenind neperformante. De asemenea, piaţa bancară a fost zdruncinată de o serie de cazuri de fraudă care încă sunt în anchetă, iar nivelul ridicat al neperformanţei sugerează şi slăbiciuni la nivelul sistemelor de evaluare a riscului. Creşterea restanţelor nu se opreşte nici anul acesta.

Nivelul creditelor neperformante va continua să crească pe termen scurt, existând presiuni în acest sens, spune Cristian Popa, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

„Depinde de perspectivele de creştere pe termen scurt ale economiei, de încrederea consumatorilor corporativi şi persoane fizice, dar şi de disponibilitatea băncilor de a mai da credite. Dacă se relansează creditarea într-o manieră sustenabilă, acest raport al creditelor neperformante va tinde să se erodeze în timp. Aşteptăm să înceapă să se întâmple acest lucru, dar pe termen scurt aşteptăm să existe presiuni pentru creşterea creditelor neperformante“, a spus Popa. Potrivit acestuia, dacă băncile nu vor fi mai active în restructurarea creditelor neperformante şi în vânzarea lor, ceea ce este de aşteptat să se întâmple într-o manieră ordonată, se vor afla sub presiunea nevoii de provizionare a creditelor neperformante, ceea ce înseamnă marje bancare destul de rigide.

Mai puţini bani din afară

„Băncile care au participat la iniţiativa Viena 1 şi-au redus expunerea pe România cu 8%“, mai spune Popa.  „Iniţiativa Viena“, sau Viena 1, a fost creată la începutul anului 2009 de către băncile centrale şi guvernele din Europa Centrală şi de Est, autorităţile UE, alături de FMI, Banca Mondială, BERD, Banca Europeană pentru Investiţii, pentru a preveni eventuale retrageri masive de capital de pe pieţele est-europene, după criza globală provocată de falimentul Lehman Brothers.

„Procesul de dezintermediere controlată continuă. Cea mai recentă cifră, care cred că este pentru 11 luni, era de 8% reducere a pasivelor mamă-fiică pentru subsidiarele cu capital străin, cele aferente sistemului Viena 1, acele bănci străine care împreună au undeva la două treimi din sistemul bancar.

O anumită reducere se cunoaşte. Această reducere este faţă de martie 2009. Din martie 2009 faţă de sfârşitul anului 2012, respectiv luna noiembrie, reducerea este de 8%“, a spus Popa.  Potrivit acestuia, scăderea este parţial compensată de faptul că o parte din liniile de finanţare anterior disponibile au fost transformate în credite subordonate care sunt elemente de rang 2.  „Contribuie la capitalizarea sistemului bancar într-o manieră directă. Nivelul de solvabilitate a sistemului este de 14,7% la nivelul lunii septembrie. Este o cifră influenţată şi în 2012 şi în 2013 de aplicarea filtrelor prudenţiale. Dacă aceste cifre nu ar fi prezente pe sistem IFRS, solvabilitatea ar fi mai mare cu circa 3 puncte procentuale“, a mai afirmat Popa.  

Mii de oameni concediaţi

Numărul salariaţilor băncilor din România a scăzut în 2012 cu peste 4.000 de persoane, de la 65.772 salariaţi la finele anului 2011 la 61.739 la sfârşitul anului trecut, potrivit datelor Băncii Naţionale a României, prezentate sâmbătă la Sinaia de directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR, Nicolae Cinteză, la un colocviu organizat de Piaţa Financiară. Numărul unităţilor bancare s-a redus în perioada de referinţă de la 6.046 la 5.724, iar BNR se aşteaptă ca procesul să continue. De asemenea, băncile au ajustat anul
trecut şi salariul mediu net lunar, care a coborât de la 4.000 de lei în decembrie 2011 la 3.424 de lei în decembrie 2012.

Cele mai citite

Le e teamă să nu fie implicați în război. Separatiștii din Transnistria nu mai cer Rusiei “unire”, ci doar protecție

Liderii separatiști de la Tiraspol au organizat, în ziua de 28 februarie, un congres al așa-zișilor deputați ai Transnistriei iar aceștia au cerut Rusiei...

Guvernul discută proiectul de Ordonanță care ar mări salariile în Sănătate

Pe ordinea de zi a ședinței Executivului din data de 28 februarie 2024 a fost introdus și un proiect de Ordonanță de Urgență "privind...

Ministrul de interne francez vede Rusia principalul inamic al Franței

"Rusia este astăzi principalul inamic" al Franţei "în războiul informaţional, de agresivitate pe teritoriu", a susţinut marţi ministrul francez de Interne Gérald Darmanin, relatează...
Ultima oră
Pe aceeași temă