Autoritatea Naţională pentru Administrare Fiscală(ANAF) va avea dreptul să solicite date personale privind conturile în bănci ale oricărei persoane fizice, reiese dintr-un proiect de hotărâre postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Deşi la nivel public bancherii au adoptat o atitudine rezervată faţă de această propunere, potrivit unor surse din sistem, proiectul a generat o profundă nemulţumire în mediul financiar-bancar chestiunea fiind discutată de mai multă vreme şi în întâlnirile Asociaţiei Române a Băncilor.
“În primul rând este aberant faptul că Ministerul Finanţelor nu ne-a spus nimic înainte de face acestă propunere. De altfel, spre deosebire de Banca Naţională, ei au făcut un obicei din a lua decizii care ne afectează în mod direct fără a ne întreba. În al doilea rând, tehnic vorbind, o astfel de lege poate funcţiona doar în două situaţii: prevede în mod express că se desfinţează legea secretului bancar sau conferă ANAF putere de instanţă judecătorească. În orice altă situaţie este un abuz atât timp cât nu există o decizie judecătorească care să oblige bo bancă să ofere date asupra conturilor unei anumite persoane fizice”, comentează pentru RL un oficial ARB sub protecţia anonimatului. Menţionăm că nici legea iniţială şi nici proiectul privind normele de aplicare nu menţionează în mod expres că legea secretului bancar nu are efecte în contextul dat. În acest moment, singurele situaţii în care băncile sunt obligate să ofere date privind proprii clienţi sunt acelea în care solcitarea este făcută de procurori, de Poliţie sau de un organ de control al statului care deţine o decizie judecătorească în acest sens. Situaţia este similară în întreaga europă.
“Riscăm să ne întoarcem la tribunalele poporului”
Reputat bancher cu experienţă juridică, sursa citată compară intenţiile Fiscului cu tacticile utilizate de poliţia politică sovietică, NKVD.
“ Cu astfel de legi, care ignoră dreptul la justiţie, riscăm să ne întoarcem la tribunalele poporului. Dacă pot verifica orice cont până la urmă, de ce să nu poată să confişte proprietăţile imobiliare, de exemplu. Şi atunci de ce mai este garantat prin Constituţie dreptul la proprietate?”, se întreabă bancherul. Potrivit acestuia , Asociaţia Română a Băncilor(ARB) va face publică şi o poziţie oficială în acest sens.
Big Brother Blejnar verifică şi nepoţii nepoţilor
Bazele de date folosite vor fi, potrivit proiectului de lege, datele pe care le deţine ANAF, dar şi cele ale „autorităţilor publice şi altor entităţi, necesare determinării riscului de nedeclarare a veniturilor impozabile”, arată proiectul MF. Pentru a avea acces la bazele de date deţinute de alte autorităţi vor fi încheiate protocoale sau acorduri de colaborare şi schimb.
„Formalizarea datelor în structura necesară analizei se efectuează asupra grupurilor masive de date, existente în bazele de date proprii ale organelor fiscale sau descărcate din bazele de date ale altor autorităţi publice, interne şi externe, la care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are acces”, se mai arată în proiectul legislativ.
Activitatea de gestionare a riscurilor pe care persoanele fizice le prezintă pentru administraţia fiscală se realizează prin procesarea şi elaborarea listei persoanelor care depăşesc riscul minim.
Dacă din informaţiile deţinute, organul fiscal identifică existenţa în listă a unor persoane care au calitatea de soţ/soţie, rude sau afini până la gradul al III-lea inclusiv, elaborarea propunerilor se face concomitent pentru toate aceste persoane.
Mai multe despre Cum au ajuns românii o naţie de suspecţi
