Întreaga autostradă Nădlac-Sibiu va fi încheiată cel devreme peste trei ani, după ce disputa juridică cu un rege al asfaltului a fost redeschisă zilele trecute.
Terminarea autostrăzii de pe Coridorul IV de transport pan-european, ce face legătura între localităţile Nădlac şi Sibiu, riscă să aibă loc de abia în 2016, cu 2-3 ani întârziere faţă de majoritatea restului tronsoanelor. Din primăvara anului trecut, are loc un război interminabil, desfăşurat pe toate palierele, în privinţa firmei care va prinde contractul cu o valoare estimativă de 150 milioane de euro.
Dispută antrenează, pe de o parte, Compania Naţională de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi (CNADNR) şi, pe de altă parte, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, ale cărui decizii sunt atacate în justiţie de CNADNR, precum şi firma Tehnologica Radion, deţinută de Theodor Berna, unul dintre principalii asfaltatori ai Bucureştiului, care blochează în instanţe toate deciziile CNADNR şi care vrea acum să îşi facă intrarea şi pe drumurile naţionale.
Licitaţie reluată, dar contestată din nou
Disputa dintre CNADNR şi firma Tehnologica Radion a început în primăvara anului trecut. Atunci compania de stat a decis să acorde contractul unei asocieri de firme italiene formate din Tirrena Scavi şi Cossi. Firma lui Berna a contestat rezultatul, acuzând că a fost descalificată pe nedrept şi că italienii nu îndeplineau cerinţele de calificare la licitaţia respectivă.
În lunile scurse, războiul s-a desfăşurat în diferite instanţe ale Curţii de Apel Bucureşti şi CNSC, până în mai 2012, când a avut loc o remiză. Curtea de Apel Bucureşti a decis anularea licitaţiei şi reluarea ei de la zero.
În noua documentaţie de licitaţie CNADNR a introdus cerinţe de calificare la licitaţie al căror efect, spune Tehnologica Radion, este limitarea competiţiei. Una dintre cerinţe cere participanţilor să demonstreze că au derulat „cel puţin un contract de construcţie nouă de autostradă/drum naţional/drum expres”. Cum în România după 1990 nu s-au construit drumuri naţionale noi sau drumuri expres, devine evident că doar una-două firme româneşti, altele decât Tehnologica Radion, îndeplinesc condiţia şi, desigur, constructorii străini.
Firma asfaltatorului Berna a reclamat la CNSC injusteţea a 10 cerinţe de calificare şi i s-a dat dreptate în privinţa a 5 dintre acestea, printre care şi cea menţionată de noi.
În loc să refacă documentaţia în sensul cerut de CNSC , CNADNR a depus plângere împotriva deciziei CNSC la Curtea de Apel Bucureşti. Opţiunea CNADNR de a prelungi la infinit o dispută juridică şi aceea cu o instanţă de judecată a statului – CNSC, în condiţiile în care România are restanţe mari la capitolul autostrăzi şi atragere fonduri europene, este de neînţeles. O primă înfăţişare va avea loc pe 15 iunie, însă disputa riscă să se prelungească luni bune de acum încolo. Deoarece termenul de execuţie şi proiectarea vor dura 30 de luni, iar iarna nu se fac lucrări, aceste segment va fi definitivat cel devreme în 2016. Solicitat să explice de ce CNADNR a contestat decizia CNSC, Ministerul Transporturilor nu a oferit ieri un răspuns.
Care e soarta celorlalte tronsoane?
Primul tronson de pe Coridorul IV care va fi deschis circulaţiei este Deva-Orăştie. Pentru luna octombrie este programată inaugurarea a două benzi din patru, restul urmând să fie deschise anul viitor. În 2013 vor urma cele două tronsoane dintre Nădlac şi Arad, centura Timişoara, primul tronson din Lugoj-Deva, precum şi Orăştie-Sibiu. Luna viitoare este programată deschiderea ofertelor pentru ultimele trei tronsoane dintre Lugoj şi Deva, respectiv 72 de kilometri, pe acestea lucrările putând fi încheiate cel devreme la finele lui 2014.
Cum explică CNADNR cerinţele restrictive
Intr-un răspuns trimis ziarului nostru, miercuri, CNADNR justifică acţiunea sa la Curtea de Apel prin aceea că decizia CNSC ar contraveni prevederilor legale ale Autorităţii naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice. „In acest context, Autoritatea Contractantă a făcut recurs la modificările propuse de CNSC întrucât acestea contravin în opinia noastră prevederilor legale ale ANRMAP”, spune CNADNR. CNSC însă nu „propune” modificări ci impune modificări iar în al doilea rând tocmai cerinţele CNADNR încalcă legislaţia ANRMAP.
Potrivit Ordinului nr. 509/2011 o autoritate contractantă nu are voie să creaă demonstrarea experienţei participanţilor prin executarea de către aceştia a unor lucrări identice. Ordinul 509 dat de ANRMAP dă şi exemple clare de situaţii în care cerinţele autorităţii contractante pot duce la anularea documentaţiei de atribuire. „De exemplu execuţia de drumuri judeţene poate reflecta capacitatea de execuţie şi pentru drumuri naţionale, execuţia unei unităţi spitaliceşti poate reflecta capacitatea de execuţie a unui sediu de primărie”, afirmă autoritatea exact la capitolul dedicat posibilelor greşelilor făcute de autorităţile contractante.
Misterele CNSC. Situaţii identice, decizii diferite
Adevărat este însă şi faptul că o bună parte din harababura din această licitaţie este cauzată şi de deciziile incoerente ale CNSC. Firma E.M. Prime Construct a contestat şi ea documentaţia de licitaţie pentru tronsoanele 2,3 şi 4 din autostrada Lugoj-Deva cu o argumentaţie identică cu cea a Tehnologica Radion. Plângerile celor două firme sunt identice aproape la punct şi virgulă. Cel puţin în privinţa cerinţei de calificare – execuţia unor autostrăzi/drumuri naţionale noi, E.M. Prime Construct a argumentat identic cu Tehnologica Radion nemulţumirile sale. In pofida identităţii de situaţii, CNSC a dat dreptate firmei Tehnologica Radion, dar a respins cererea firmei E.M. Prime Construct. Oficiali ai Ministerului Transporturilor susţin că CNADNR ar fi obligată cumva să conteste decizia CNSC deoarece, contrar, ar trebui să modifice toate documentaţiile la licitaţiile ce nu au avut încă loc, deci nu numai cea pentru al doilea tronson din Timişoara-Lugoj, ci şi cea a celor trei tronsoane dintre Lugoj şi Deva, chiar dacă aici CNSC n-a dat dreptate firmei E.M. Prime Construct.
