Ministerul Transporturilor ar dori ca Uniunea Europeană să participe în perioada 2014-2020 la construirea unei autostrăzi care să includă actuala autostradă Transilvania şi care să ajungă până la graniţa de est a României cu Republica Moldova, în zona Ungheni-Iaşi, trecând prin Târgu Mureş.
Subiectul a fost discutat ieri la Bruxelles de către ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, şi Siim Kallas, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisar european pentru Transport, potrivit unui comunicat de presă remis ieri de ministerul român.
Banii ar urma să fie asiguraţi, parţial, prin programul TEN-T (Trans European Network-Transport) al UE. Harta principalelor proiecte europene finanţate prin acesta s-a desenat anterior aderării României la UE în 2007. Harta proiectelor este renegociată în această perioadă pentru a răspunde noilor nevoi apărute după extindere. Comisia Europeană discută în această perioadă lista proiectelor ce vor primi finanţare europeană în perioada 2014-2020, după expirarea exerciţiului 2007-2012, precum şi banii alocaţi fiecărui proiect în parte.
Potrivit documentelor publicate pe situl de internet al CE un astfel de proiect nu era însă acceptat în luna octombrie 2011. Deoarece, pentru a primi banii nerambursabili, proiectele trebuie să fie importante, nu numai pentru România, ci pentru întreaga Europă, Alexandru Nazare i-a expus lui Callas şi avantajele unei astfel de autostrăzi. In opinia lui, „această rută scurtează conexiunea est-vest cu 300 kilometri, conectează Budapesta cu Moldova şi sudul Ucrainei, va fi prima autostradă care să deservească nordul României, va conecta jumătate din România la Piaţa Unică şi nu în ultimul rând va acoperi nevoile traficului proiectat”, a spus Nazare, potrivit comunicatului.
Comisia ar fi acceptat şi propunerea României de a finanţa din aceste fonduri construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti, avizul final urând să fie dat însă de Consiliul Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie al CE.
Construirea unor autostrăzi pe Coridor IX pan-european ce traversează România, anume Ploieşti-Buzău-Bacău-Iaşi, precum şi a alteia în nordul ţării care să traverseze Carpaţii Orientali a fost promisă deseori de către Ministerul Transporturilor, încă dinainte de 2005, dar s-a rămas doar la acest nivel.
Ce proiecte se finanţează de către CE
Comisia Europeană consideră că actuala reţea de transport a Europei este un adevărat „mozaic” ce trebuie transformat într-o reţea „unificată”, se arată într-un comunicat de presă al CE. „Transportul este fundamental pentru o economie eficientă a UE, însă în prezent lipsesc unele conexiuni vitale. Căile ferate ale Europei trebuie să utilizeze 7 ecartamente diferite şi doar 20 de aeroporturi principale şi 35 de porturi majore sunt conectate direct la reţeaua feroviară. Fără conexiuni bune Europa nu va creşte şi nu va prospera”, spunea în octombrie Siim Kallas.
De aceea CE doreşte o nouă reţea de transport, până în 2030, care să fie realizată şi pe baza subsidiilor europene. CE alocă transporturilor 31,7 miliarde de euro ce vor servi drept „capital iniţial” pentru stimularea investiţiilor suplimentare din partea statelor membre. Fiecare milion de euro cheltuit la nivel european va genera 5 milioane de euro din partea guvernelor statelor membre şi 20 de milioane de euro de la sectorul privat, socoteşte CE. Reţeaua centrală va conecta: 83 de porturi europene principale cu legături feroviare şi rutiere, 37 de aeroporturi principale cu legături feroviare cu oraşe mari, 15 000 de km de linii de cale ferată modernizate pentru circulaţia de mare viteză, 35 proiecte transfrontaliere majore pentru reducerea blocajelor.
Pentru a fi finanţate proiectele trebuie să prezinte valoarea mare adăugată pentru intreaga Europă, să asigure accesul la reţeaua europeană de transport a populaţiei aflat la 50 kilometri distanţă şi să permită interconectarea mai multor moduri de transport.
