Preşedintele Comisiei de buget din Camera Deputaţiilor, liberalul Dan Radu Ruşanu, a criticat dur FMI pentru măsurile de privatizare propuse şi pentru cum s-a derulat precedentul acord.
Utilităţile privatizate, serviciile tot proaste
„Noi am mai facut privatizări, să nu spun sub presiunea, sub influenţa instituţiilor financiare internaţionale, care ne arată că nu au fost deloc avantajoase. Cu toate că se ştie ca statul este cel mai prost administrator, noi am făcut privatizări, dar nu s-au făcut investiţiile promise (…) la gaz, de exemplu, unde avem Gaz de France şi E.ON Gaz, nu s-au fãcut investiţiile promise. Serviciile sunt la fel de proaste ca înainte, când erau la stat, pentru că aceste companii au sacrificat investiţiile şi calitatea serviciilor pentru profituri, şi au obţinut profituri cu două cifre (…) Am înlocuit monopolul de stat cu cel privat (…) Ca o ironie, acest monopol este al unor companii cu capital de stat, Gaz de France, E.ON…”, a spus Dan Radu Ruşanu la începutul discuţiilor cu delegaţia FMI.
Sfaturile proaste ale FMI
El a continuat să critice instituţia financiară internaţională pentru programul derulat începând cu 2009, arătând că s-a făcut o „greşeală enormă” în cadrul înţelegerii din urmă cu patru ani.
„Orice student la economie ştie că într-o perioadă de criză nu se cresc impozitele şi taxele. Creşterea TVA la 24% şi tăierea salariilor cu 25% nu puteau aduce creştere economică. Aceste măsuri nu au fost impuse de FMI, dar, citez: «Au fost acceptate de noi»”, a completat Ruşanu.
Vicepreşedintele PNL a mai spus că limitările bugetare impuse de instituţiile financiare internaţionale pentru acest an nu sunt menite să readucă creşterea economică în România, afirmând că ajustarea deficitului faţă de 2012 este mult prea mare pentru condiţiile economice actuale.
FMI: motivele ascunse ale ieşirii lui Ruşanu
În replică, şeful misiunii de evaluare a FMI, Erik de Vrijer, vizibil iritat de acest debut al discuţiilor, a apreciat că afirmaţiile lui Ruşanu sunt false, iar pentru ca întâlnirea să poată continua constructiv a cerut să se desfăşoare în absenţa presei.
„Înţeleg că aveţi motivele dumneavoastră de a spune aceste lucruri, care sunt afirmaţii lipsite de temei (…) Eu ştiam că participăm la o întâlnire fără presă. Dacă vreţi să avem un schimb de opinii constructiv, aş dori să continuăm discuţia fără reprezentanţii media”, a spus de Vrijer.
Acordul actual, prelungit cu două luni
FMI a agreat în principiu extinderea cu două luni a acordului stand-by, a anunţat, luni, premierul Victor Ponta.
Guvernul a solicitat FMI ca evaluarea acordului stand-by să fie discutată de Consiliul Director al instituţiei în luna mai, pentru a avea timp să îndeplinească o serie de precondiţii care privesc angajamente întârziate şi evoluţia bugetară, iar o nouă misiune ar urma să vină la Bucureşti în iulie.
Potrivit unor surse oficiale, înţelegerea parafată în primăvara anului 2011, şi care urma să fie încheiată în aprilie 2013, când era programat ultima şedinţă de evaluare în board-ul FMI, se va finaliza, cel mai probabil în iulie.
Premierul Victor Ponta a confirmat, vineri, faptul că a solicitat Fondului Monetar Internaţional extinderea cu două luni a actualului acord, explicând că a recurs la acest demers pentru a finaliza reformele structurale la companii precum Oltchim, CFR Marfă şi Transgaz.
„Eu am cerut extinderea, pentru a finaliza partea de reforme structurale şi pentru a nu mai face totul în grabă, ca la Oltchim. Se finalizează listarea Transgaz, se avansează procedura de restructurare la Oltchim, e posibil să avem discuţii pentru o nouă licitaţie, se începe procedura pentru CFR Marfă. Decizia aparţine celor de la FMI. Dacă finalizăm cu bine acest acord, începem imediat negocierile pentru un nou acord de tip preventiv”, a spus Ponta.
