Studiul, care a fost finanţat de asociaţia administratorilor de pensii private, încearcă să arunce o privire (cam alarmistă, n.n) asupra valorii pensiei medii şi deficitului fondului de pensii ca procent din PIB în momentul în care sistemul va fi asaltat de decreţeii proaspăt retraşi din activitate, propunând în final câteva soluţii pentru atenuarea impactului. Ne-am permis însă să ajustăm pentru cititorii României Libere procentele, raportând pensia viitoare nu la salariul brut precum autorii studiului, ci la cel net, rezultatul obtinut in acest caz fiind mai putin infricosator (în definitiv, vă interesează câti bani aduce poştaşul raportat la ultimul salariu „în mână” nu la cât aveaţi pe cartea de muncă, nu?). Înainte de a discuta despre valoarea pensiilor peste 20 de ani ţineţi însă cont că instrumente „absolut sigure” precum bondurile guvernamentale pot deveni „toxice” în cazul unei crize majore a datoriilor suverane, mergând până la falimentul unor state prea îndatorate (n-ar strica deci să economisiţi şi să investiţi suplimentar, din vreme şi pe cont propriu).
Scenariul 1. Este scenariul de bază, cu legislaţia nemodificată. Astfel, până în 2020 pensia va fi indexată 100% cu inflaţia la care se adaugă 50% din creşterea salariului mediu brut, între 2021-2030 indexarea cu evoluţia salariului mediu brut se reduce anual cu 5% iar din 2030 pensia va fi indexată doar cu inflaţia. Vârsta de pensionare creşte gradual ajungând până în 2030 la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. În această ipoteză, pensia medie care reprezintă în acest moment aproximativ jumătate din salariul mediu net va scădea la 33% din acesta pentru cei care au ocolit pilonul II şi va reprezenta 47% pentru cei care vor beneficia şi de pensia privată. Deficitul fondului de pensii va atinge 2,5% din PIB în 2019; în 2011 deficitul a fost de 13,3 miliarde lei (2,3% din PIB).
Scenariul 2. Creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi. Valoarea pensiei raportată la salariul mediu net nu se modifică în schimb deficitul fondului de pensii atinge un maxim de 2% în 2019 după care începe să se echilibreze.
Scenariul 3. Se decalează indexarea pensiilor cu inflaţia iar scăderea valorii pensiei este încetinită, ajungând la 34,5% din salariul mediu net abia din 2042. Deficitul fondului de pensii atinge maximul de 2% în 2017.
Scenariul 4. Vizează modificarea algoritmului de calcul, pensiile se leagă la 45% din salariul mediu brut (37% în prezent). În 2030 pensia va reprezenta 62% din salariul mediu net, în schimb deficitul fondului de pensii urcă la 8,5% din PIB.
Scenariul 5. Este cel mai spectaculos, presupune îngeţarea contribuţiei pentru pilonul II l nivelul de 3,5% din prezent sau naţionalizrea fondurilor private de pensii (modelul unguresc). Deficitul se reduce cu 0,4% din PIB în primul caz sau 1% în cel de al doilea în schimb pensile scad cu o treime faţă de scenariul 1 în varianta „hard” (naţionalizare) şi numai cu 12% în cel soft (îngheţare a contribuţiilor).
Scenariul 6. Reducerea contribuţiilor către sistemul de pensii aduce un deficit mai mare decât în primul scenariu fără să modifice spectaculos valoarea pensiei, în opinia autorilor studiului.
Scenariul 7. Creşterea contribuţiilor la pilonul II până la 10% (în loc de maxim 6% estimat pentru 2016). Pensiile cresc uşor (cu 2% faţă de scenariul 1) în schimb urcă şi deficitul fondului de pensii cu încă 0,6% din PIB.
Expert Forum estimează că cea mai la îndemână soluţie pentru corectarea dezechilibrelor ar fi creşterea vârstei de pensionare (scenariul 2) dublată de economisirea suplimentară, pe cont propriu, a viitorilor pensionari iar cele mai nefericite decizii ar fi legarea pensiei de salariul mediu brut (scenariul 4)-„produce haos în economie” (numărul salariaţilor scade spectaculos după pensionarea decreţeilor) şi naţionalizarea pilonului II (scenariul 5)-„scade cu o treime valoarea pensiei”.
