După ce ne-am pierdut toate resursele naturale și toate companiile strategice iată că am ajuns să ne pierdem și gunoaiele. Dacă în politică încă mai găsim astfel de microelemente toxice, prin spitalele românești bate vântul. Domeniu extrem de profitabil și sigur, neutralizarea deșeurilor spitalicești a devenit monopol american sub ochii băieților de la Oficiul Concurenței pe care-i plătim să stea cu ochii pe piață și să sancționeze derapajele. Nu se întâmplă nici în acest caz ca arbitrul pieței să fluiere și să oprească jocul care a avut ca rezultat instituirea unui monopol privat ce stoarce zeci de milioane de euro de la statul român.Una dintre sursele majore de poluare care afectează constant Capitala este groapa de gunoi de la Chiajna. Singura rațiune pentru care această bombă microbiană este ținută în viață este aceea că ea poate adăposti orice. Este suficientă o simplă operațiune de excavare pentru ca să descoperim tone de deșeuri infecțioase colectate de la spitalele din toată țara și îngropate la marginea Bucureștiului.
Groapa de gunoi de la Chiajna este locația în care funcționează două incineratoare de deșeuri. Unul conform, dotat cu filtre și autorizație, este decor de zi. Cel de-al doilea, neconform și fără filtre, este cel care arde noaptea, la adăpost de privirile indiscrete.
Ansamblul „tehnologic” deservește interesele unei companii americane care produce miliarde de dolari anual și care deține monopolul absolut pe piața tratării și eliminării deșeurilor medicale din România. Compania se cheamă Stericycle și în țărișoara noastră se ascunde sub mai multe nume de scenă. Mondeco, Ecomed, Cogen și altele sunt, de fapt, companii controlate de Stericycle care impun prețul și dictează regulile. Și o fac pentru că facilitatea tehnologică de la Chiajna, niciodată controlată așa cum ar trebui de Garda de Mediu, oferă americanilor o soluție ieftină dar toxică prin care sute de tone de deșeuri infecțioase sunt neutralizate direct în plămânii bucureștenilor.
Din 2015, DIICOT și Parchetul de pe lângă tribunalul Ilfov joacă ping-pong cu un dosar care vizează afacerile companiei Stericycle. Acest material este dedicat bravilor procurori răpuși de impotență în lupta cu invadatorul toxic american.
Stericyle și ”reglementarea” oportunităților de afaceri cu deșeuri medicale
„Stericycle România a luat ființă la începutul anului 2013 prin fuziunea a 4 companii ce activează încă din anul 2005 în domeniul managementului deșeurilor periculoase în România. Facem parte din grupul Stericycle, companie americană considerata numărul 1 in lume in domeniul managementului deșeurilor medicale și dispunem de resurse și posibilități de a livra soluții integrate de management al deșeurilor”, sună sec auto-prezentarea firmei care a acaparat piața deșeurilor medicale din România.
Degajat, volubil, directorul de reglementare ale celor de la Stericycle, Cosmin Mănăilă, se etala documentat, în urmă, cu 6 ani, pe site-ul postamedicala.ro, gestionat de rețeaua de sănătate Medifarma, adică de acei băieți privați care saltă în slăvi sistemul de sănătate românesc pe seama căruia își fac profiturile.
Trei chestiuni rezultau atunci din cele spuse de ”șeful cu reglementarea” de la Stericycle. Prima era aceea că, în grija lui criminală față de om, statul a creat o piață pentru privați obligând spitalele să externalizeze serviciile de eliminare a deșeurilor medicale. A doua chestiune era aceea că piața românească de profil este ocupată și nu mai e loc de alte investiții, adică alte companii care să opereze în regim concurențial. Cel de-al treilea aspect, poate cel mai important, viza faptul că piața mioritică avea potențial de creștere de până la 4,5 kg/ capita/an deșeuri medicale. Adică era loc de profit cât China!
Senatorul Mitt Romney, acuzat în 2012 că finanțează o firmă – Stericycle – ce a incinerat fetușii avortați în spitalele americane
Un monopol cu ramificații politice
Ca să înțelegem cine e și cu ce se ocupă această prestigioasă companie mondială, lider pe piața eliminării deșeurilor medicale, trebuie să ne întoarce în 1999 când, fondul de investiții Bain Capital, fond controlat de Mitt Romney și care administra active de 64 de miliarde de dolari, a investit 75 de milioane de dolari în firma Stericycle. Cu ocazia candidaturii sale la președinția SUA, în 2012, Romney a fost puternic atacat de grupurile religioase care militează împotriva avortului. A fost acuzat că finanțează o firmă care incinerează fetușii avortați în spitalele americane. Romney a negat orice legătură cu Stericycle și a susținut că Bain Capital s-a retras din combinație în februarie 1999. În perioada 2002-2006 Romney a fost guvernator republican al statului Massachusetts. În USA Stericycle Inc este o firmă cu sediul în Delaware ale cărei afaceri au explodat după infuzia de capital primită de la vehiculul financiar al lui Romney. În Europa compania se cheamă Stericycle Europe Sarl, o societate cu răspundere limitata cu sediul în Luxemburg. Compania este recunoscută pentru politica agresivă prin care preia piețele pe care pătrunde. Atât de agresivă încât are comportamentul unui monopol toxic.
Combinațiile Stericycle au fost sancționate de justiția americană
Operațiunile de monopol ale Stericycle din Statele Unite, sancționate de procurori
O investigație a Procurorului General al statului Utah finalizată în 2003 a scos la iveală o înțelegere neconcurențială între două companii din domeniul colectării și neutralizării deșeurilor medical, care a funcționat în perioada 1997-1999 în statele Arizona și Utah. Una este Stericycle, companie care opera în Colodaro – Henderson un incinerator și două sterilizatoare cu abur și care controla piața deșeurilor medicale din zonă. Cea de-a doua companie este BFI Waste Systems of North America care era puternică în Arizona și Utah. Firma opera un incinerator în North Salt Lake- Utah și unul în Phoenix- Arizona. Ambele companii erau competitoare în cele trei zone până la jumătatea anului 1997, când și-au dat seama că pot împărți piețele astfel încât să-și maximizeze profiturile. În perioada 24 noiembrie-15 decembrie cele două companii au realizat o înțelegere care viola legea anti trust din statele Utah și Arizona dar și legea federală. Printr-un „acord de vânzare” BFI a transferat către Stericycle, în Arizona, 2520 de clienți pe care i-a notificat în acest sens. Până la modificarea contractelor Stericycle a acționat ca subcontractor al BFI fără ca respectivii clienți să poată obiecta în vreun fel. În același sens au fost transferați de la BFI muncitorii, utilajele, platformele, containerele, practic întreaga infrastructură cu care această companie opera în Arizona. De asemenea BFI se obliga ca vreme de 5 ani să nu accepte nici un client din Arizona, fie dintre cei predați către Stericycle sau clienți noi apăruți pe teritoriul acestui stat. De asemenea, Stericycle primea dreptul de preemțiune în selectarea clienților din provincia British Columbia.
Stericycle a cedat într-o manieră similară operațiuni cam de aceeași anvergură în statele Colorado și Utah. În Colorado BFI a primit 264 de clienți iar în Utah 1362 și aferent acestor clienți întreaga infrastructură plus personalul aferent. Prin novația contractelor clienții din cele două state au devenit captivii celor două companii. Mai mult, după încheierea înțelegerilor Stericycle a cumpărat compania Envirotech care opera în Arizona și toate capacitățile din cele două state care nu făceau parte din protocolul cu BFI au fost închise. Acordul dintre cele două companii prevedea că tarifele de acces la incineratoarele din Utah și Arizona să fie crescute în cazul în care ar fi apărut noi firme de profil, astfel încât regiunea a fost securizată complet. Pentru a își acoperi capacitatea de incinerare disponibilă Stericycle a importat deșeuri medicale din California în loc să accepte deșeuri din Utah, ceea ce contravine legislației federale.
Analiza procurorilor americani arată că, prin înțelegerea dintre companii activitatea de colectare și transport a devenit monopol datorită controlului exercitat asupra incineratorului. Practic clienții au fost împărțiți arbitrar și au fost lipsiți de posibilitatea de a opta între prestatori. S-a constat că, în statul Utah, a fost încălcat Secțiunea 1 din Actul (legea) Sherman și secțiunea 76-10-914(1) din legea antitrust a statului respectiv. În urma unor înțelegeri cu procurorii cele două companii au fost obligate să plătească câte 820.000 USD (320.000 în Arizona și 500.000 în Utah). Nu lipsit de importanță este faptul că, în noiembrie 1999, Allied Waste Industries Inc, companie care deținea BFI, a vândut această divizie de deșeuri medicale către Stericycle.
Pe piața românească a serviciilor de profil, Stericycle și-a clădit monopolul absorbindu-și concurența.
Cum și-a păpat Stericylce, în doar 2 ani, concurența pe piața românească…
Să recapitulăm acum ce spuneau micuții de la Stericycle în prezentarea pe care și-o făceau. Care va să zică, au intrat pe piața mioritică în 2013. În numai 2 ani au înghițit la micul dejun prin absorbții și fuziuni nu mai puțin de 9 companii românești de pe piața de profil. Acestea sunt: IF Tehnologii Cluj Napoca, Eco Servtrans SRL Sibiu, Cogen Energy Medical SRL Craiova, Mondeco Suceava – companie care a înghițit Eco Serv Iași, Stericare Romania, care la rândul ei a digerat Tehnodental Services, Guardian Ecoburn și Medical Waste. Și astea sunt doar fuziunile pe care am reușit noi să le documentăm!
Așa se face că, din 2016, singura companie care derulează afaceri semnificative în domeniul deșeurilor medicale în România este Stericycle Romania SRL. Metodele prin care americanii au înțeles să acapareze piața românească nu diferă de cele utilizate în patria Unchiului Sam. Aproape de fiecare dată companiile absorbite au fost altoite cu amenzi de la Garda de Mediu pentru nereguli. Competiția a fost pigmentată cu prețuri de dumping practicate de americani. Dacă la intrarea lor pe piață băieții colectau deșeuri medicale cu prețuri cuprinse între 4-7 lei per kilogram, după numai doi ani de competiție cu o firmă care s-a ținut tare până mai ieri prețurile au ajuns la 1,7 lei per kilogram. La acest preț nu se acoperă nici valoarea ambalajelor în care trebuie colectate deșeurile, ca să nu mai vorbim de profit. Amenințate cu falimentul, companiile românești s-au oferit pe tavă americanilor.
Cât despre maniera în care Stericycle respectă legislația de mediu din România mai avem de povestit. Reținem doar că se colectau deșeuri la prețuri de dumping. Și că aceste deșeuri trebuiau și neutralizate. Am găsit o singură amendă administrată de Garda de Mediu firmei Stericycle și procesul verbal suna cam așa: ”S.C. STERICYCLE ROMANIA SRL – punctul de lucru Călineşti – societatea desfășoară activități de colectare şi tratare a deșeurilor periculoase şi nepericuloase. În urma verificărilor pe teren, s-a constatat că societatea nu desfășura activitate de tratare şi eliminare a deșeurilor, instalația de sterilizare a deșeurilor fiind oprită temporar. Din analiza formularelor de expediție/transport pe anul 2012, s-a constatat că societatea nu deținea anexa cu expeditorii şi cantitățile individuale preluate, așa cum este prevăzut în HG 1061/2008 privind transportul deșeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.”
Amenda i-a întristat rău pe micuți – 30.000 de lei. Nici măcar 10.000 de dolari! Adică se colecta fără documente și nu se trata sau elimina nimic. Unde dispăreau deșeurile periculoase și cum? Vom răspunde tot noi, când vom dezvălui cârdășia dintre Stericycle și statul român ticăloșit!
Curtea de Conturi confirmă investigația despre monopolul toxic Stericycle!
În mod surprinzător, nu toate instituțiile din România dorm în front. Veșnic treaz în ciuda renumelui său, nea Nicu Văcăroiu de la Curtea de Conturi a ejectat un raport de audit desfășurat în perioada 2012-2014 în unitățile spitalicești din rețeaua Ministerului Sănătății, raport care a fost dat publicității în 2016. Pentru cei care doresc să se convingă de veridicitatea celor relatate de noi, raportul poate fi accesat accesând următorul link: http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/sinteza_rap_perf_deseuri__2016.pdf
P.S. Onor raportul Curții de Conturi a băgat, practic, în 2016, Ministerul tehnocrat al Mediului și Garda de Mediu într-o mare pubelă cu deșeuri menajere. Pentru că golăniile comise de Stericycle la neutralizarea deșeurilor erau de fapt crime la adresa mediului și sănătății publice.
În ediția viitoare vom revenim cu noi dezvăluiri despre Stericycle și despre complicitatea Ministerului Sănătății, cel care a permis incinerarea fetușilor.
