Cu o datorie la bugetul de stat consolidat de 5,2 miliarde lei (1,2 miliarde euro), Compania Naţională a Huilei SA (CNH) se situează pe primul loc în topul datornicilor la stat. Imensa datorie a fost acumulată în principal din penalizări şi majorări adunate de 17 ani, potrivit reprezentanţilor companiei.
Deşi pierderile raportate per angajat ajung la 72.000 lei, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, salariul mediu anual al unui angajat al CNH este de 36.046 lei (8.581 de euro), sumă care reprezintă jumătate din pierderea de anul trecut pe angajat.
Compania se află pe lista celor 154 de societăţi controlate de stat monitorizate de Guvern şi Fondul Monetar Internaţional. Cu toate acestea, pierderile CNH au continuat să se acumuleze într-un ritm ameţitor, autorităţile române neluând încă nicio măsură concretă care să conducă clar la o diminuare a pierderilor.
„Măsurile radicale” n-au fost luate
„Penalizările şi majorările de întârziere ne sufocă. Dacă nu sunt şterse datoriile istorice nu putem face nimic”, reclamă oficialii CNH, iar reprezentanţii statului susţin că vitoarea restructurare va avea în vedere acest aspect.
CNH provine din fosta fostul Combinat Minier Valea Jiului care după 1990 s-a constituit în Regia Autonomă a Huilei din România şi care a urmat un amplu proces de reorganizare. În 1998, Regia s-a transformat şi restructurat în actuala Companie Naţională a Huilei.
În prezent, CNH numără 7.763 de angajaţi, după ce în cursul acestui an, 900 de lucrători au fost disponibilizaţi. Pentru comparaţie, în 1989, structura din care provine actuala CNH avea 20.300 de angajaţi.
Ministerul Economiei, a anunţat încă de anul trecut că „urmează să fie luată o măsură radicală” referitoare la situaţia economică a acestei companii. Mai exact, CNH ar fi trebuit să intre fără datoriile istorice în gigantul energetic Hidroenergetica, în urma intenţiei reorgănizării sistemului energetic naţional.
După renunţarea la acest prim proiect al mamuţilor energetici Electra şi Hidroenergetica, Guvernul a anunţat al plan privind procesul reorganizării sistemului energetic naţional.
Anul trecut, CNH a înregistrat venituri de 689 milioane lei şi cheltuieli de 1,33 miliarde lei.
Subvenţii timp de 50 de ani
Potrivit noilor planuri, CNH ar urma să fie inclusă în Complexul Energetic Hunedoara (format din termocentralele Paroşeni şi Mintia şi de minele considerate viabile ale CNH). Bineînţeles, datoriile istorice al CNH ar urma să fie şterse.
CNH are în prezent şapte exploataţii miniere. Trei dintre acestea, Petrila, Paroşeni şi Uricari urmează să fie închise cu ajutor de la stat.
„Ajutorul de stat pentru închiderea celor trei exploataţii miniere nu au fost încă alocat companiei. Pentru prima oară în ultimii 50 de ani funcţionăm fără să primi bani de la stat”, susţine Oana Stoicuţa, purtător de cuvânt CNH.
Până la începutul acestui an, CNH primea sub diverse forme ajutoare de la stat, subvenţii pentru a acoperi costurile de producţie care sunt mai mari decât preţurile de vânzare a cărbunelui şi care este încă controlat de stat. În perioada 2007-2010, ajutorul de la stat era asigurat sub forma subvenţiei pentru „acces la rezerve”, urmând ca în perioada următoare subvenţiile să fie acordate doar pentru închiderea unor unităţi nerentabile.
