Complexul de vânătoare Turceni a fost înființat în 2016, are circa 300 de hectare împrejmuite, 40 de km de drumuri interioare și este populat cu mistreț, cerb carpatin, muflon, cerb lopătar și căprioare. Omul de afaceri Ion Iordache a învestit aici peste 3 milioane de euro, întemeind în locurile sale natale turismul de vânătoare. În paralel, a realizat și o fabrică de procesare a cărnii de vânat.
Calvar: să ucizi peste 2000 de mistreți, răspândiți în peste 300 de hectare
La începutul anului, în complex au fost găsiți trei mistreți morți.
Institutul de Diagnoză și Sănătate Animală București a emis, în 7 ianuarie a.c., un buletin de analiză care arată că cei trei mistreți erau infestați cu pestă porcină africană. Vestea a căzut ca un trăsnet pentru proprietarul complexului de vânătoare, care era conștient că trebuie să vâneze toți mistreții, adică peste 2000, pe o suprafață de peste 300 de hectare, într-un timp foarte scurt, această procedură urmând să afecteze, inevitabil, și celelalte animale din complex.
Dar acest calvar avea să fie ceva subțire, de vară, pe lângă ceea ce-i pregătea statul român.
DSVSA: ”Nu e exploatație, dar e exploatație”.
Imediat, Direcția Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor Gorj a emis un ”Plan de măsuri pentru combaterea pestei porcine africane în efectivele de mistreț de pe teritoriul județului Gorj”, în care tratează complexul de vânătoare ca pe o împrejmuire în care se află porci sălbatici, și nu ca pe o exploatație în care sunt hrănite și îngrijite animale în scop de vânătoare și pentru procesarea și comercializarea cărnii de vânat.
Dar tocmai DSVSA este cea care recunoaște, în scris, că acel complex este, de fapt, o exploatație, căreia i-a și fost alocat un cod de exploatație.
DSVSA încerca să pregătească terenul ca proprietarul ce urma să ucidă și să îngroape peste 2000 de mistreți, să nu fie despăgubit de statul român, deși Ion Iordache a cheltuit până în prezent, repet, peste 3 milioane de euro cu înființarea și întreținerea complexului de vânătoare.
Tratând mistreții din complex ca pe niște porci sălbatici, dintr-o împrejmuire oarecare, DSVSA încerca să inducă ideea falsă a absenței unui proprietar al animalelor sacrificate. Neexistând proprietar, nu putea exista nici despăgubire.
Pentru mistreții suspecți de pestă porcină care sunt împușcați în sălbăticie, DSVSA plătește despăgubiri!
Totuși, chiar și pentru situația în care mistreții infestați cu pestă porcină sunt vânați în sălbăticie, adică în fonduri cinegetice, legislația autohtonă prevede plata unor despăgubiri certe în bani, către persoanele care depun fie mistreții, ca atare, fie probe, adică părți, din ei, la sediile DSVSA din țară.
Astfel, ”Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane”, din 09.11.2016, prevede, la art. 28, că ”pentru porcii mistreți găsiți morți, bolnavi și împușcați în vederea stabilirii diagnosticului sau morți
în accidente, proveniți din fondurile cinegetice, gestionarii acestor fonduri, alte persoane implicate în managementul silvic sau al faunei, precum și vânătorii primesc un stimulent în valoare de 225 lei/animal, conform deciziilor Grant anuale ale Comisiei Europene; sumele sunt acordate pentru fiecare cadavru adus la laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din cadrul direcțiilor sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene”.
Atenție, conform actului normativ citat mai sus, despăgubirile se acordă în baza unor decizii ale Comisiei Europene.
Și totuși, în așa-zisa lor argumentație ulterioară, reprezentanții DSVA au pretins că nu se poate aloca nici un leu despăgubire pentru cei peste 2000 de mistreți uciși în complexul de vânătoare de la Turceni, deoarece aceleași organisme europene care dispun să se plătească sume pentru mistreții din sălbăticie ar interzice plata despăgubirilor pentru mistreții din exploatații, cu care proprietarii au avut cheltuieli începând cu achiziționarea exemplarelor de prăsilă, cheltuieli cu hrana și întreținerea, cu plata personalului angajat, cu achiziționarea suprafețelor de pădure și teren, și cu amenajarea propriu-zisă a complexului de vânătoare.
Pe scurt, în accepțiunea DSVSA, dacă împuști un mistreț cu care n-ai cheltuit nici un leu, primești despăgubire în bani, fiindcă așa cer organismele europene, dar nu beneficiezi de nici un fel de despăgubire, dacă mistrețul e cumpărat și crescut de tine, pe proprietatea ta, căci așa ar cere, chipurile, aceleași instituții europene.
DSVSA minte că organismele europene interzic plata despăgubirilor pentru mistreții uciși în exploatații
Aberația DSVSA se întemeiază pe faptul că în art. 4 din ”Regulamentul nr. 349/2005 de stabilire a normelor privind finanțarea comunitară a intervențiilor de urgență și a combaterii anumitor boli ale animalelor” se vorbește, generic, de plata a 125 de euro pentru fiecare porc sacrificat. Faptul că acolo nu este trecut explicit termenul de ”mistreț” este mană cerească pentru reprezentanții DSVSA. Cu toate că, așa cum am dovedit mai sus, aceleași organisme europene cer să se plătească despăgubiri pentru mistreții vânați în sălbăticie.
De fapt, în ”Regulamentul” emis de Comisia Comunităților Europene, aceasta se angajează să sprijine statul român atât pentru ”despăgubirea rapidă și adecvată a proprietarilor constrânși la sacrificarea obligatorie a animalelor”, cât și pentru ”cheltuielile operaționale plătite și legate de măsurile de sacrificare și de distrugere obligatorii ale animalelor și ale produselor contaminate, de curățarea și dezinfecția spațiilor și de curățarea și dezinfecția sau distrugerea, după caz, a echipamentelor contaminate”. În legătură cu această a doua categorie de despăgubiri, în legislația românească nu se prevede absolut nimic!
Și totuși, statul român dă vina pe organismele europene că nu-l lasă să despăgubească întreprinzătorii români.
Prefectura Gorj demontează aberațiile DSVSA
Cu toate că, de regulă, instituțiile de stat se confirmă unele pe altele, în acest caz Prefectura Gorj a demontat argumentația DSVSA, și a arătat în scris că acel complex de vânătoare ”nu reprezintă un simplu spațiu împrejmuit în care sunt ținuți porci sălbatici pentru vânat, scopul complexului fiind valorificarea pentru consum, pentru popularea fondurilor cinegetice și pentru recoltarea acestora prin diverse moduri, în interiorul complexului”.
Mai mult, Prefectura Gorj a cerut DSVSA, cu acordul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, să-și corijeze planul inițial de măsuri, și să trateze complexul nu ca pe o simplă împrejmuire în care sunt ținuți porci sălbatici, ci ca pe o exploatație în care sunt hrănite și îngrijite animale.
Întrucât ”Hotărârea nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate ı̂n vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor” arată, la art. 4, că ”beneficiază de despăgubiri proprietarii de animale din exploatațiile în care se aplică măsurile de control al bolilor, inclusiv din exploatațiile aflate în zona de protecție a focarului”, la 11 ianuarie a.c., este constituită prin ordin al prefectului Cristinel Rujan o comisie care să stabilească valoarea de înlocuire pentru fiecare porc ucis în Complexul de Vânătoare de la Turceni.
Conform legii, DSVSA participă în acea comisie cu un membru și un supleant, care au obligația legală să propună o valoare în bani pentru fiecare porc ucis.
Reprezentanții DSVSA au acceptat să facă parte din comisia de stabilire a despăgubirilor, doar pentru a o boicota
Deși DSVSA s-a conformat și a delegat specialiști care să facă parte din comisia de evaluare, aceștia au refuzat să-și exercite obligațiile legale.
Practic, la aproape o lună de zile distanță de la constituirea comisiei, ne aflăm în situația extrem de stupidă în care acea comisie se deplasează zilnic în complexul de vânătoare, asistă la uciderea și îngroparea mistreților de către vânători și angajați ai societății pe care funcționează exploatația, dar comisia nu-și exercită atribuțiile funcționale, tocmai pentru că reprezentanții DSVSA refuză să propună o valoare de despăgubire, susținând că nu-i lasă organismele europene!!!
Chiar dacă lucrurile ar sta așa, șeful DSVSA, Sorin Iulian Ștefănescu, ar fi avut obligația să denunțe ca ilegală decizia prefectului de constituire a comisiei de stabilire a valorilor de despăgubire. Ori, în realitate, șeful DSVSA completează zilnic un ordin de misiune, își trimite subordonați în complexul de vânătoare ca să ducă la îndeplinire ordinul prefectului, consumă bani publici dar, practic, boicotează evaluarea costurilor de despăgubire și, implicit, acționează împotriva ordinului prefectului.
Statul român, la nivel micro: cinci reprezentanți, de la cinci instituții, se ceartă ca chiorii
Întrucât legislația prevede că membrii comisiei de evaluare răspund în solidar pentru eventuale nereguli, s-a ajuns ca ceilalți membri care reprezintă alte instituții publice decât DSVSA, să notifice prefectul în legătură cu boicotul cu care se confruntă din partea specialiștilor DSVSA, care deși se deplasează în complexul de vânătoare, refuză să-și exercite obligațiile legale.
Practic, sunt trecute într-un tabel vârsta, sexul și greutatea pentru fiecare mistreț ucis, dar și procedura, și documentația sunt incomplete pentru că reprezentanții DSVSA refuză să propună celorlalți membri ai comisiei o valoare de înlocuire, în bani. Mai mult, reprezentanții DSVSA au scris pe unele procese verbale că nu-i lasă organismele europene să stabilească valoarea de despăgubire!
Ca urmare, proprietarul complexului, omul de afaceri Ion Iordache, a ajuns în imposibilitatea de a solicita despăgubiri. Mai mult, procedura de ucidere acelor peste 2000 de mistreți este mult îngreunată de neînțelegerile dintre membrii comisiei desemnate de către prefect. Aceste probleme au fost inserate în mai multe petiții adresate instituțiilor statului, în ultima perioadă.
Din păcate, în complex au început să moară și animale din alte specii. Ion Iordache a declarat că ”atât de multe focuri au fost trase, încât sunt foarte stresate animalele. Am găsit trei cerbi lopătari morți, și, la prima vedere, par a fi făcut infarct, după spusele medicilor”.
”Prefectul e de vină”
La rândul său, șeful DSVSA Gorj, Sorin Iulian Ștefănescu, a declarat că ”legislația prevede despăgubiri doar pentru porcii domestici. Mistreții din acel complex de vânătoare nu sunt porci domestici. Într-adevăr, se plătesc bani pentru mistreții vânați în afara complexurilor de vânătoare, în fonduri cinegetice, și prezentați la DSVSA, dar aceea nu e despăgubire, ci recompensă. Am solicitat un punct de vedere al ANSVSA, dar n-am primit nici un răspuns. Consider că daunele ar fi fost mult mai mici, dacă s-ar fi respectat planul de măsuri inițial. Pierderile erau reduse. Prefectul a impus niște modificări care ne-au adus în situația asta.”
Prefectul Rujan: ”Am respectat legea”.
În replică, prefectul Cristinel Rujan ne-a declarat: ”DSVSA ne-a anunțat că este un focar de pestă porcină, în acea exploatație și a venit cu un plan de măsuri. Am rugat cinci specialiști din cinci structuri diferite din Prefectură să analizeze, independent, acel document. Toți au criticat planul de măsuri și am conchis, împreună, că nu e conform cu legislația din domeniu. Am prezentat argumentele noastre conducerii DSVSA, care și-a menținut poziția inițială. A doua zi, au venit în Centrul Local pentru Combaterea Bolilor cu același plan, pe care noi l-am combătut. Având în vedere gravitatea situației de la Turceni, am convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, for care a votat să fie uciși toți mistreții și ca planul inițial al DSVSA să fie modificat cu observațiile Prefecturii. Nu exista nicio altă cale legală, pentru asanarea focarului de pestă porcină apărut în acea exploatație. Mai mult, chiar șeful DSVSA mi-a cerut, în scris, să convoc comisia pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor pe care urma să le primească proprietarul complexului de vânătoare. Este o prăpastie între ceea ce spune șeful DSVSA și actele oficiale pe care le emite”.
Narcis DAJU
