» Guvernul rasfoieste in aceste zile un set de 100 de masuri anticriza propuse de sindicate, patronate si bacheri. In momentul de fata, acestea sunt evaluate de catre sindicate si Guvern, iar o varianta finala a masurilor anticriza va fi gata pana pe 20 ianuarie, spune presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.
Autoritatile vor evalua, in acelasi timp, si costul implementarii deciziilor, care urmeaza a fi aprobate cel tarziu pana pe 22 ianuarie.
Bancherii prezenti la reuniune au cerut Guvernului sa alcatuiasca un plan de actiune care sa poata preveni riscul prabusirii sistemului financiar, in cazul in care criza s-a accentua in Romania. "Am cerut Guvernului sa pregateasca un plan de actiune in caz de criza a sistemului bancar, asa cum au procedat si alte tari europene, care include si construirea unui fond pentru ajutarea bancilor care ar putea avea probleme. Nu am cerut bani insa consideram ca este normal ca Guvernul sa-si faca toate socotelile insa sa ia in calcul o posibila accentuare a crizei. Sistemul bancar este vital pentru economie, nimeni nu-si poate permite o criza majora a acestuia", ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele comunitatii bancherilor din Romania.
Restul propunerilor bancherilor, adauga Ghetea, sunt de fapt teme de negociere cu banca centrala, reluate in contextul dialogului cu guvernul. "Am solicitat Bancii Nationale a Romaniei (BNR) diverse variante de eliberare a unor bani din rezervele minime obligatorii in lei, in schimbul acceptarii titlurilor de stat, a obligatiunilor emise de municipalitati. In cazul rezervelor obligatorii in valuta am solicitat inlocuirea banilor cu titluri si obligatiuni ale statelor membre ale Uniunii Europene", a spus Ghetea, care a adaugat ca asteapta o decizie la sedinta din 4 februarie a boardului BNR.
In sinteza masurile anti-criza sunt construite pe cinci principii: "corectarea imediata a efectelor sociale si financiare generate de criza", prevenirea intrarii in recesiune, prevenirea unei posibile "crize umane", limitarea scaderii avansului economic, fructificarea posibilelor oportunitati ale Romaniei.
O mare parte din cele peste 100 de propuneri nu vin, de fapt, cu nici o solutie. De altfel, pe lista sindicatelor si patronatelor figureaza si idei precum: "nationalizarea pentru 10 ani a tuturor resurselor naturale", stoparea intreruperilor "nejustificate a activitatii agentilor economici" sau chiar infiintarea unei banci de investitii cu capital romanesc pentru sustinerea in industria romaneasca. Analistii privesc cu scepticim valul de propuneri anticriza, deoarece acestea reiau teme vechi, nu sunt suficient argumentate si nu sunt fundamentate pe un calcul economic. "O mare parte din propuneri nu sunt fezabile. Se vede ca s-au adunat toate ideile din sertare. Lucrurile sunt mai grave si nu poti lupta nici cu banii bugetului, nici cu masuri protectioniste, pentru a rezolva problemele care apar pentru ca jumatate din export nu mai are comenzi, de pilda", spune analistul Aurelian Dochia.
Alte masuri de sprijinire a economiei presupun constituirea unui fond de criza de un miliard euro pentru acordarea de credite pentru IMM-uri, dar si constituirea unui fond de garantare de un miliard euro pentru garantarea de 50% a creditelor bancare acordate pentru continuarea investitiilor din tara.
» BNS vrea sprijinul FMI
Legat de finantarea deficitului, o alternativa inaintata a fost aceea a emisiunilor de obligatiuni pentru o perioada mai mare de 5 ani. De asemenea, doar Blocul National Sindical a propus initierea de negocieri cu potentiali finantatori UE, Banca Centrala a Europei, Banca Europana de Investitii sau Fondul Monetar International, pentru a putea beneficia de bani in cazul unei deteriorari a situatiei economice din tara si pentru o "posibila imbunatatire a ratingului de tara".
