Ungaria a blocat o directivă a UE care ar urma să impună un impozit minim de 15% pentru corporațiile multinaționale, argumentând că această taxă ar da o „lovitură dură” competitivității europene și ar pune în pericol locurile de muncă.
Taxa s-ar aplica marilor companii cu venituri anuale care depășesc 750 de milioane de euro, potrivit Euronews.
Reforma fiscală face parte dintr-un acord global încheiat anul trecut în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Aceasta a fost aprobată de 136 de țări reprezentând peste 90% din PIB-ul mondial.
Pandemia de coronavirus a imprimat un impuls discuțiilor, deoarece guvernele din întreaga lume s-au străduit să găsească modalități de a-și spori veniturile fiscale și de a finanța redresarea costisitoare.
Se estimează că reforma va genera în fiecare an venituri suplimentare de peste 140 de miliarde de euro pentru visteria publică.
Acordul OCDE trebuie să fie transpus în legislația UE prin intermediul unei directive pentru a intra în vigoare în întregul bloc comunitar. Cu toate acestea, chestiunile fiscale sunt unul dintre puținele domenii de politică în care este necesară unanimitatea, ceea ce face posibil ca o singură țară să paralizeze întregul acord.
„Europa are destule probleme fără impozitul minim global. Nu susținem o creștere a taxelor pentru companiile ungare și nu suntem dispuși să punem în pericol locurile de muncă”, a declarat săptămâna aceasta ministrul ungar de externe Péter Szijjártó.
De asemenea, Szijjártó i-a spus secretarului de stat american Antony Blinken că taxa de 15% ar însemna „o altă lovitură dură pentru competitivitatea europeană” în plin război în Ucraina, chiar dacă acordul este menit să fie aplicat la nivel global, nu exclusiv în Europa.
În prezent, Ungaria oferă o rată de impozitare a societăților comerciale de 9%, cea mai mică din Uniunea Europeană.
Ungaria, Estonia și Irlanda s-au opus inițial acordului OCDE, care urmărește să restabilească condiții de concurență echitabile între națiuni după ani de zile în care au concurat unele împotriva altora în ceea ce a fost descris ca o „cursă spre fund” a ratelor de impozitare.
Ulterior, cele trei națiuni au obținut garanții care să le atenueze îngrijorările, inclusiv o perioadă de tranziție lungă de 10 ani. Antagonismul s-a mutat apoi în Polonia, dar guvernul a cedat recent după ce planul său de redresare, care a fost blocat de mult timp, a fost aprobat de Comisia Europeană.
Planul de redresare al Ungariei rămâne blocat din cauza preocupărilor legate de corupție, clientelism și fraudă.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!