Curiozitatea era firească, mai cu seamă că era vorba despre o trilogie la fel de misterioasă ca „Stăpânul inelelor”, dar infinit mai incitantă. Punctul comun constă în faptul că şi de astă dată autorul, respectiv Stieg Larsson, a dispărut înainte să-şi vadă opera ecranizată. Ziarist şi scriitor suedez, Larsson a murit la 50 de ani, în 2004, de inimă, şi probabil că şi despre el s-ar fi putut scrie un roman, fiind un tip suficient de atipic, care îşi făcuse testamentul încă din 1977, lăsându-şi averea Ligii Muncitorilor Comunişti, devenită între timp Partid Socialist. Cât se poate de bizar într-o ţară monarhică! În plus, au existat tot felul de speculaţii pentru că primise ameninţări cu moartea, iar best-seller-ul „Bărbaţi care urăsc femeile” (titlu care li s-a părut politically incorrect americanilor, alegând varianta subtitlului: „Fata cu dragonul tatuat”) a fost publicat post-mortem, în 2005. Apoi a început să curgă cu premii, inclusiv dincolo de ocean, ceea ce, fireşte, duce cu gândul la cazul nostru, dramatic, al lui Cristian Nemescu şi a sa „California Dreamin’ (Nesfârşit)”.
Drama în sine este una complicată, cu multe personaje şi momente tulburătoare, de o cruzime şocantă, chiar dacă, pe alocuri, justificate. Povestea începe cu un ziarist acuzat de calomnie şi, care, din fericire, când toată lumea părea că s-a dezis de el, e solicitat să descurce un caz care nu mai are legătură cu problemele financiare. Pur şi simplu, un unchi ar dori să afle ce s-a întâmplat cu nepoata preferată, Hariett. Iniţial, decurge ca o căutare a acului în carul cu fân, dar, pe parcurs, printr-o construcţie ingenioasă, se conturează mai multe piese ale unui puzzle inteligent şi care ţine publicul cititor sau cinefil cu sufletul la gură, până foarte aproape de sfârşit.
Ca să nu credeţi că e doar un film poliţist banal, nu trebuie ignorată prezenţa unei asistente a pseudo-detectivului, o fată nu doar tatuată, ci şi plină de piercinguri, cu toate datele clare ale unei „emo-screamo”, care nu zâmbeşte niciodată, culoarea preferată este negrul, inclusiv în cerul gurii şi a nuanţei părului abanos, nespălat şi bretonat, stil care, în Occident, există de la jumătatea anilor ’80, dar care la noi a ajuns ceva mai târziu, pentru că pe atunci eram ocupaţi cu UTC-ul şi Daciadele… Lisbeth, căci aşa o cheamă, este, însă, un geniu al internetului, extrem de eficientă, dar foarte sălbatică. Pentru această zombie a IT-ului a fost aleasă Noomi Rapace, o suedeză măritată tot cu un actor, Ola Rapace, cu care are şi un fiu, pe Lev (oare de la Tolstoi?). Născută la 28 decembrie 1979, ea este fiica unei actriţe nordice şi a unui cântăreţ de flamenco, Rogelio Duran, care provine dintr-o familie de ţigani, din Badajoz. De la 5 ani, fata a locuit cu mama şi cu tatăl vitreg în Islanda, unde, doi ani mai târziu, a primit un rol fără text, care a fost decisiv pentru viitoarea sa carieră.
* Atenţie! Filmul este interzis persoanelor sub 18 ani.
BĂRBAŢI CARE URĂSC FEMEILE
THE GIRL WITH THE DRAGON TATTOO /MAN SOM HATAR KVINNOR MILLENNIUM 1
Suedia, Danemarca, Germania, Norvegia, 2009, 2h 32min.
Regia: Niels Arden Oplev. Cu: Michael Nyqvist, Noomi Rapace, Lena Endre. Distribuit de Independenţa Film.
