Chiar dacă pelicula începe undeva în Coreea de Nord, unde este prinsă şi torturată, oribil ce-i drept, însăşi Angelina Jolie (o parte dintre cadre semănând ameţitor cu cele de graniţă din filmul lui Chan-Wook Park, „Joint Security Area”, prezentat acum câţiva ani de însuşi realizator la Institutul Francez din Bucureşti), pe parcurs o ia razna rău de tot. Ne trezim la CIA, unde Evelyn Salt e declarată de un spion rus disident (Daniel Olbrychski, cel mai cunoscut actor polonez la nivel internaţional, îndrăgit de Wajda, mai cu seamă în „Pădurea de mesteceni”, pentru care ia premiu la Moscova şi de care pare să nu fi uitat nici autorul lui „Salt”, care imaginează o scenă ce trezeşte amintiri silvice) cel mai mare pericol al Americii, gata să-l omoare pe preşedintele Rusiei. Pentru a vă da seama cât de stângaci e structurat totul, se presupune că vine mai-marele de la Răsărit, căreia i se dă şi un nume asemănător cu al lui Medvedev, la înmormântarea vicepreşedintelui american, ceea ce, din punct de vedere al protocolului, e foarte puţin probabil.
Pe de altă parte, foarte senzuala Jolie pândea de mult un rol în care să se dea James Bond. Iniţial, se pare că scenaristul Kurt Wimmer concepuse personajul pentru un bărbat, unii chiar susţin că ar fi fost Tom Cruise, care fiind ocupat cu „Întâlnire explozivă” sau pur şi simplu mai inspirat să nu se bage într-o chestie ridicolă, l-a refuzat, justificându-se suficient cât să nu i se închidă uşa altă dată. Astfel, Edwin a ajuns Evelyn, asumându-şi în mare parte şi cascadoriile, care dovedesc şi o oarecare doză de masochism din partea Angelinei. Regizorul Phillip Noyce, australian de felul lui, şi nebun după filme, după cum declară, nu ne-a dezamăgit atunci când a făcut „Americanul liniştit” cu Sir Michael Caine şi Brenden Fraser, nu ne-a plictisit cu „Colecţionarul de oase” cu aceeaşi Jolie, dar şi cu Denzel Washington, în schimb transformarea serialului extrem de îndrăgit „Sfântul” a fost un dezastru, ca să trecem în revistă doar o parte din filmografia sa. Sigur că ar fi avut ocazia să-i iasă o poveste genială, pentru că e suficient să te uiţi la ştiri ca să vezi că realmente există spioni de ambele părţi, uneori fiind scoşi chiar în faţă, în mass-media. Numai că totul a fost ecranizat de aşa natură încât să scadă inclusiv credibilitatea unor asemenea informaţii.
Ideea că în Rusia sunt luaţi orfani care sunt transformaţi în „cârtiţe” pentru serviciile de informaţii occidentale, nu e lipsită de fundament. Ne amintim prea bine că, după acelaşi model construise un fel de trupe de elită, să le zicem, inclusiv Ceauşescu. Au fost multe legende oarecum pe acelaşi calapod, sigur, cu o miză mai mică, în timpul Revoluţiei. Atunci când ajungi, însă, să botezi un spion cu numele lui Tarkovski, ce-i drept nu Andrei şi Nikolai, este nu numai o impietate, ci şi un moment stânjenitor, care în loc să îţi ia maul, te face să izbucneşti într-un râs nervos. Preşedintele Americii de când a ieşit Obama, în cazul în care nu i se rezervă o clonă nefericită, este alb, ca pe vremea când, tot pe invers în raport cu realitatea, se alegea să fie în filmele de ficţiune: ori de culoare, ori femeie. Cu siguranţă că Jennifer Aniston va fi printre principalii cumpărători de bilete la cinema, căci caftelile pe care le încasează Angelina îi vor da o mare satisfacţie, chiar ştiind că sunt trucate. Restul cinefililor nu vor rezista tentaţiei de a o vedea pe nevasta lui Brad Pitt, multi-mamă şi apărătoare a diverse cauze benefice, care o parte din cele 100 de minute este brunetă, cu o coafură mai-mai că împrumutată de la EBA parlamentară.
SALT
SUA, 2010, 1h 40min.
Regia: Phillip Noyce. Cu: Angelina Jolie, Liev Schreiber, Chiwetel Ejiofor, Daniel Olbrychski, August Diehl, Daniel Pearce, Hunt Block, Andre Braugher, Olek Krupa, Cassidy Hinkle, Corey Stoll, Vladislav Koulikov, Olya Zueva, Gaius Charles. Distribuit de InterComFilm.
