Liderii Uniunii Europene nu cad la pace în privința repartizării fondurilor europene. Programat să aibă loc vineri și sâmbără, SUMMIT-ul UE a intrat în prelungiri impuse de neatingerea obiectivului major propus: ajungerea la un acord agreat de toate statele membre.
La mijloc sunt fonduri de 1.820 miliarde euro: 750 miliarde euro pentru planul de relansare economică a țărilor membre, afectate sever de pandemia de coronavirus, și 1.074 miliarde euro, bugetul pentru Cadrul Financiar Multianual.
Discuțiile contradictorii au apărut în momentul stabilirii valorii fondurilor nerambursabile, propuse de Comisia Europeană la valoarea de 500 miliarde euro. Suedia nu a fost de acord, considerând valoarea nejustificat de mare, și a solicitat reducerea ei la doar 150 miliarde euro.
Olanda a cerut acordarea banilor europeni și pe criterii politice, doar acelor state care respectă statul de drept și reformele structurale, propunere sinonimă cu reducerea fondurilor pentru țări ca Polonia, în apărarea căreia a sărit Ungaria.
Tot la cererea Olandei, țară care se opune unor granturi prea mari, președintele Consiliului European, Charles Michel, a înaintat o propunere de compromis: a modificat raportul dintre împrumuturile și subvențiile acordate statelor afectate de pandemie, care prevede o reducere a subvențiilor cu 50 de miliarde de euro și o creștere a creditelor cu aceeași sumă, lucru neagreat de mai multe state europene.
Discuții restrânse în trei: Germania, Franța și Italia
Liderii Uniunii Europene se vor reuni duminică la prânz în încercarea de a găsi o soluție de compromis agreată de statele membre. Angela Merkel, Emmanuel Macron și Giuseppe Conte ar urma să aibă o discuție în trei de la ora 9.30 pentru a se pune de acord cu privire la modul de repartizare a fondurilor, anunță un diplomat francez, citat de politico.eu.
Liderii Germaniei, Franței și Italiei vor să aibă o abordare comună în ceea ce privește Planul de redresare economică a Uniunii Europene, pe marginea căruia sunt, de asemenea, poziții divergente.
Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat înaintea plecării la Bruxelles că țara noastră militează pentru alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, având în vedere că zonele rurale necesită investiţii sporite pe termen lung.
În legătură cu Politica Agricolă Comună, preşedintele Klaus Iohannis vrea continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest.
Referitor la posibila introducere a unor resurse proprii noi pentru finanţarea bugetului Uniunii, România este în favoarea oricăror resurse ce pot genera venituri suplimentare la bugetul UE, cu condiţia existenţei unui mecanism clar pentru a se evita impactul excesiv asupra contribuţiilor naţionale.
