2 C
București
vineri, 22 noiembrie 2024
AcasăInternaționalCriza din UcrainaRusia „cere pacea”: Își bombardează propriul teritoriu la Belgorod

Rusia „cere pacea”: Își bombardează propriul teritoriu la Belgorod

Rusia a dat senzația marți că cere pacea în conflictul declanșat tot de ea în Ucraina, dar faptele din teren și din acel teritoriu pe care încearcă să-l ocupe o contrazic, așa cum era de așteptat pentru mulți.

Un obuz care ar fi fost lansat din Ucraina a lovit, marţi seară, o bază militară temporară de pe teritoriul Rusiei, iar cel puţin patru persoane au fost rănite în incident, afirmă surse citate de agenţiile de presă Tass şi Reuters.

Incidentul a avut loc marţi seară în zona localităţii Krasni Oktiabr, la circa 30 de kilometri sud-vest de Belgorod şi la zece kilometri de frontiera Rusiei cu Ucraina.

Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a raportat producerea unor explozii, fără a dezvălui cauzele acestora, conform antena3.ro.

Surse din cadrul comisiei de investigaţie au declarat că, potrivit datelor preliminare, incidentul este rezultatul unui atac cu obuz care a fost lansat de pe teritoriul Ucrainei. Cel puţin puţin patru persoane au fost rănite în incident.

Poate naivii, marți, s-au înaripat cu o speranță că Rusia ar putea opri în curând focul în Ucraina după discuțiile de pace de la Istanbul.

Discuțiile dintre negociatorii ucraineni și ruși de la Istanbul au marcat cel mai semnificativ progres în discuțiile de până acum. Rusia a promis să-și reducă drastic operațiunile militare în jurul Kievului și Cernihivului, iar Ucraina ve deveni un statut neutru.

Negociatorii din Ucraina spun că s-au oferit să adopte un statut neutru în schimbul garanțiilor de securitate, un pas care a marcat cel mai semnificativ progres în discuțiile de până acum.

Ucraina spune că nu se va alătura alianțelor militare și nu găzduiește baze militare, dar a propus ca securitatea să fie garantată prin termeni similari clauzei de apărare colectivă „Articolul 5” a NATO.

Kievul a identificat Israelul și membrii NATO Canada, Polonia și Turcia drept țări care ar putea contribui la furnizarea de astfel de garanții.

Propunerile Ucrainei includ, de asemenea, o perioadă de consultare de 15 ani cu privire la statutul Crimeei anexate, conform antena3.ro.

Rusia vrea pacea, dar acțiunile ei în propriul teritoriu o contrazic și arată că nu se poate avea încredere în vorbele pe care le aruncă

Dar acestea au putut intra în vigoare doar după o încetare completă a focului.

Negociatorul ucrainean David Arakhamia: „Pentru ca acest acord să fie valabil și pentru ca toate părțile să fie de acord asupra lui, trebuie să existe pace deplină pe teritoriul Ucrainei, fără trupe străine, toate trebuie să plece. Propunerea noastră nu a fost încă acceptată de Rusia. Aceasta este poziția noastră. Vă oferim poziția noastră oficială, și apoi vom aștepta răspunsul vostru.”

Televiziunea ucraineană a raportat că discuțiile față în față de la Istanbul au început cu „o atmosferă rece”.

Dar reluarea lor este văzută ca un pas important către o încetare a focului.

Negociatorii ucraineni consideră că noile propuneri sunt suficiente pentru a justifica o întâlnire între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin.

Rusia încă nu a răspuns la asta. Dar Moscova a confirmat că își va reduce drastic activitatea militară în jurul Kievului și Cernihivului pentru a crea condițiile pentru dialog.

Toate acestea au venit la doar câteva ore după ce o rachetă rusă a lovit clădirea administrației regionale din Mykolaiv, ucigând cel puțin trei persoane și rănind altele, potrivit autorităților locale.

Mykolaiv se numără printre orașele-port din sud care stau în calea Rusiei care stabilește un coridor terestru către Crimeea.

Nici americanii nu văd ceva serios în anunțurile rușilor de marți

Departamentul Apărării din cadrul administrației Statelor Unite avertizează că doar numere reduse de militari ruși au fost retrase din zona Kiev în ultimele zile, în ciuda susținerilor rușilor conform cărora vor începe reducerea ofensivelor în zona capitalei Ucrainene și orașului Cernihiv. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului spune că rușii nu se retrag, ci doar se repoziționează în aceste zone, conform CNN.

Rusia încă poate să atace brutal în zonele menționate, inclusiv în capitala ucraineană, au transmis oficialii americani, după ce rușii au spus că intenționează să reducă atacurile în Kiev și Cernihiv.

Zelenski, despre negocierile de la Istanbul: „Ucrainenii nu sunt naivi”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis, marți, că semnalele care vin în urma negocierilor de la Istanbul cu Rusia sunt „pozitive”, însă ele nu pun stop bombardamentelor rusești, conform digi24.ro.

Potrivit lui Zelenski, nu există niciun motiv ca ucrainenii să se încreadă în reprezentații unei țări care luptă în continuare pentru a distruge Ucraina.

„Ucrainenii nu sunt oameni naivi. Ucrainenii au aflat deja în aceste 34 de zile de invazie și în ultimii opt ani de război în Donbas că nu poți avea încredere decât într-un anumit rezultat”, a transmis președintele, după ce Rusia a anunțat că-și va reduce „drastic” operațiunile militare în zonele Kiev și Cernihiv, pentru a „crește încrederea” în negocierile viitoare.

Este, totodată, puțin probabil ca Ucraina să bombardeze depozite de muniții rusești de lângă regiunea Donbas, unde este situat orașul Belgorod, pentru că în acea zonă ea nu mai deține controlul de aproximativ 8 ani de când regiunea și-a dorit separarea.
Acolo nu ar fi o miză atât de mare în comparație, spre exemplu, cu un contraatac ucrainean, susținut de un bombardament asupra rezervelor de muniții rusești din apropiere, în regiunea Kievului sau la Herson, puncte strategice atacate sau cucerite de ruși pe care Ucraina este mai degrabă nevoită să le păstreze sau să le recucerească decât regiunile pro-ruse din est separate de facto de restul țării de 8 ani.

Cu ceva vreme în urmă, în timpul negocierilor de pace, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov afirma cu nonșalanță că Rusia nici măcar nu atacă Ucraina.
E clar că nu putem avea încredere în vorbele și declarațiile Rusiei nici măcar cât într-o „Larvă(ov)” de muscă care învie odată cu primăvara!

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Catalin Serban
Catalin Serban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite

România cade pe locul 17 în piața auto europeană a mașinilor electrice după reducerea subvențiilor

Eliminarea primei de 10.000 de euro din programul Rabla Plus a dus la o scădere drastică a vânzărilor de mașini electrice în România, care...

Alegerile din România, sub lupa presei internaționale: ascensiunea AUR și impactul asupra Europei

Presa internațională analizează cu atenție alegerile prezidențiale și parlamentare din România, atrase de influența tot mai mare a partidului de extremă dreapta AUR. Sub...

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o întrevedere cu reprezentanți ai Airbus

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, s-a întâlnit joi, la sediul Ministerului Economiei, cu o delegaţie a companiei Airbus, subiectul principal al discuţiilor fiind axat...
Ultima oră
Pe aceeași temă