Pe dealurile unui mic sat moldovenesc, Nicolae Tronciu își examinează viile și mugurii gata să înflorească. Războiul face ravagii în Ucraina vecină, la aproximativ 50 de kilometri distanță, dar el are ochii ațintiți asupra Occidentului, scrie Euronews.
A început să își comercializeze vinul în urmă cu patru ani, în speranța de a-și aduce înapoi fiii plecați în alte țări atunci când se va pensiona.
„Vând mai ales în Europa, în special în România”, a spus Tronciu, în vârstă de 71 de ani.
Bărbatul cu ochi albaștri pătrunzători, a cărui soție s-a născut într-un lagăr din Siberia, unde părinții ei au fost deportați, este obișnuit cu tulburările geopolitice din această fostă republică sovietică depopulată cu aproximativ 2,6 milioane de locuitori.
Și, la fel ca alți profesioniști din acest sector, care este mândria Moldovei – unul dintre primii 20 de producători de vinuri din lume datorită climatului său favorabil – Tronciu a avut grijă să dezvolte legături comerciale cu UE.
O strategie care contribuie acum la atenuarea impactului conflictului asupra celei mai sărace țări de pe continent.
„În mod tradițional, ne uitam la Rusia, dar prețurile sunt mai mici acolo”, în timp ce UE se concentrează pe calitate, spune el. „Viitorul este în Europa”.
„Recent am avut o întâlnire cu colegii vinificatori și am observat că toți băieții se orientează spre exportul în Orientul Mijlociu, piața europeană și cea scandinavă”, a spus el.
Embargourile succesive impuse de Rusia în ultimele două decenii, ca represalii la decizia autorităților moldovenești de a se apropia de UE, i-au determinat pe viticultori să facă această schimbare.
Bruxelles-ul a reușit să accelereze această mișcare prin ridicarea taxelor vamale și apoi prin încheierea unui acord bilateral de liber schimb cu Chișinăul pentru produsele vinicole în 2014.
Creșterea costurilor și războiul din Ucraina pun la încercare vânzările
Potrivit Ministerului moldovean al Agriculturii, Rusia a reprezentat doar 10% din exporturile de vinuri moldovenești în 2021, în scădere de la 80% la începutul secolului.
În același timp, anul trecut, Moldova a livrat peste 120 de milioane de litri în țările europene și câștigă medalii la concursurile internaționale.
„Înainte de embargoul din 2006, țara nu cunoștea termenul de diversificare a pieței. Astăzi, ea exportă aproape 68 de milioane de sticle pe an în peste 70 de țări”, a declarat Sergiu Gherciu, secretar de stat pentru agricultură.
Pentru prestigiosul Chateau Purcari, care domină piața, această schimbare a fost însoțită de politică împotriva influenței rusești.
„În 2014, am conceput ‘Freedom Blend’, din Saperavi, Bastardo și Rara Neagra, trei soiuri de struguri indigene din Georgia, Ucraina și Moldova”, spune Eugen Comendant, director de operațiuni.
„Acest vin este un simbol al acestor țări care luptă pentru libertatea lor de facto”, insistă el.
De asemenea, grupul s-a făcut remarcat prin acțiunile sale în favoarea refugiaților ucraineni, de la cazarea gratuită în pensiuni până la proteste împotriva războiului.
În ceea ce privește efectul războiului asupra afacerii, Comendant remarcă, de asemenea, „un impact aproape de zero”, datorită legăturilor minime ale companiei sale cu piața rusă.
Pe de altă parte, piața ucraineană, care era în plină expansiune și reprezenta 4% din vânzările companiei, s-a prăbușit.
Un alt factor este că „blocada portului Odesa a provocat probleme logistice majore și ne complică exporturile către Asia”, a spus el.
Deși traficul a fost acum deviat către portul Constanța din România, în portul ucrainean sunt blocate sticle de vin în valoare de 750.000 de euro, a indicat recent guvernul moldovean.
Dar principala provocare este reprezentată de creșterea costurilor de producție, care, potrivit lui Gherciu, ar putea crește cu 50% în acest an.
„Costurile noastre s-au dublat din cauza creșterii prețului energiei, al pesticidelor și al îngrășămintelor și, de asemenea, a devenit dificil să găsim cabluri de spalier din oțel, de exemplu, deoarece prețul s-a triplat”, confirmă Tronciu.
El spune, de asemenea, faptul că nu a mai avut turiști de ceva timp.
„Cei mai mulți erau ruși sau ucraineni”, spune el, în timp ce mica sa sală de degustare de la poalele podgoriilor rămâne goală.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
