Premierul Olandei, Mark Rutte, a anunțat că țara lui ar accepta imediat Bulgaria ca membru cu drepturi depline în Spațiul Schengen.
Drept consecință, Olanda ar accepta și România ca membru cu drepturi depline în Schengen, întrucât la Consiliul JAI de la finalul anului 2022, Olanda a susținut că ar fi acceptat România, dar a formulat un veto împotriva României doar pentru că era obligată să dea un vot comun – pentru România și Bulgaria.
Declarația lui Rutte referitoare la primirea Bulgariei în Schengen a fost făcută la o întâlnire care a avut loc la Haga, între premierul Mark Rutte al Olandei și premierul Nikolai Denkov al Bulgariei.
„Dacă aș putea decide, Bulgaria ar fi acceptată imediat ca membru Schengen cu drepturi depline”, a declarat premierul Olandei, citat de agenția de presă bulgară Novinite.
Premierul Olandei a mai precizat că urmează să „colaboreze cu alte țări, inclusiv cu România și Austria, pentru a accelera aderarea Bulgariei la Schengen”. Pentru aceste negocieri, se așteaptă „progrese” în lunile de după martie 2024.
După cum se știe, la data de 31 martie 2024, România și Bulgaria vor intra parțial în Schengen – doar cu granițele aeriene și maritime. Europarlamentarul român Eugen Tomac susținea că integrarea parțială (aeriană și maritimă) în Schengen, de la 31 martie 2024, nu reprezintă însă o victorie a României sau a Bulgariei, ci un compromis obținut sub presiunile Austriei.
Cu privire la intrarea României și Bulgariei în granițele terestre ale Schengen (Land Schengen), urmează să se poate negocieri de-a lungul anului 2024. Totuși, un vot în Consiliul JAI, care să aprobe intrarea deplină a României și a Bulgariei în Spațiul Schengen, ar putea să nu se organizeze în anul 2024 ci să fie amânat pentru anul 2025, din cauza indeciziei Austriei, estima un studiu realizat de grupul de analiză Economist Intelligence Unit.
Practic, în acest moment, singura țară membră Schengen care se opune integrării complete a României și a Bulgariei este Austria.
Cu privire la Mark Rutte, nu se însă câtă vreme va mai rămâne în fruntea guvernului de la Haga, întrucât politicianul olandez are mari șanse să preia funcția de secretar general al NATO. Mandatul lui Jens Stoltenberg în fruntea NATO, care a fost deja prelungit, va expira în anul 2024.
Urmărește România Liberă pe X, Facebook și Google News!