10.7 C
București
miercuri, 28 februarie 2024
AcasăInternaționalMai multe state europene cer UE să le respecte deciziile naţionale

Mai multe state europene cer UE să le respecte deciziile naţionale

Această condiționare, impusă de UE, pare să vizeze Polonia, Ungaria şi România.

În cursul unei reuniuni organizate vineri în Budapesta, liderii Ungariei, Poloniei, Slovaciei şi Cehiei au adoptat o poziţie comună privind necesitatea reformării Uniunii Europene în contextul ieşirii Marii Britanii (Brexit). Grupul Vişegrad nu este de acord cu planul Germaniei, Franţei şi Comisiei Europene privind aprofundarea integrării la nivelul Uniunii Europene.

“Europa are nevoie de un nou proiect. Trebuie să vorbim de o alianţă a naţiunilor libere”, a declarat premierul Ungariei, Viktor Orban, citat de site-ul agenţiei Reuters. La rândul său, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a pledat pentru o “Europă puternică, integrată”, dar formată din state membre naţionale şi suverane, respingând practic tendinţele în sensul unui eventual model federal.

Polonia şi Ungaria sunt criticate frecvent de Uniunea Europeană din cauza abaterilor de la standardele democratice. În plus, cele patru ţări din Grupul Vişegrad au denunţat solicitările de a primi refugiaţi extracomunitari în cadrul sistemului de redistribuire pe bază de cote stabilit de Comisia Europeană.

Pe fondul tensiunilor cu state vest-europene şi cu instituţiile comunitare, Grupul Vişegrad a cerut Uniunii Europene să acţioneze “strict în limitele competenţelor” şi să respecte drepturile ţărilor de a efectua reforme politice naţionale. “Instituţiile UE trebuie să trateze în mod egal toate statele membre şi să acţioneze strict în limitele competenţelor pe care le au. Dreptul statelor membre de a efectua reforme interne în cadrul propriilor competenţe trebuie respectat”, a transmis Grupul Vişegrad. În materie de imigraţie, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Cehia au evocat necesitatea măsurilor pentru “protejarea eficientă şi responsabilă a frontierelor externe”, “prin evitarea aplicării de cote obligatorii care sunt ineficiente şi au generat deja disensiuni în Europa”.

“Eu resping orice critici la adresa ţărilor noastre doar pentru că avem opinii diferite despre cotele de imigraţie. Nu suntem oaia neagră”, a afirmat premierul Slovaciei, Robert Fico.

Cele patru ţări au pledat în favoarea menţinerii bugetului UE pentru agricultură şi pentru dezvoltarea statelor central şi est-europene, exact în contextul în care Uniunea Europeană discută despre bugetul pentru perioada 2021-2027 şi este evocată ideea condiţionării accesului la fonduri comunitare de respectarea principiilor statului de drept.

“Purtăm discuţii pentru a pregăti definirea condiţiilor care trebuie îndeplinite de statele membre pentru a putea primi fonduri din partea contribuabililor europeni. Definiţia va fi o descriere mai exactă a ceea ce înţelegem prin stat de drept. Din punctul meu de vedere, este vorba de un sistem funcţional al justiţiei independente care trebuie să existe în statele membre”, a declarat vineri Věra Jourová, comisarul UE pentru Justiţie, Consumatori şi Egalitate de gen.

“Este vorba de banii contribuabililor. Trebuie să avem garanţii că există sisteme judiciare independente şi că se respectă normele statului de drept”, a subliniat Jourová în cursul unei vizite la Sofia.

Ideea este împărtăşită de Corina Creţu, comisarul UE pentru Politici Regionale. “Trebuie să găsim un mecanism pentru garantarea normelor statului de drept. Sunt valori fundamentale care trebuie respectate”, a declarat Corina Creţu, pentru publicaţia Der Spiegel, precizând că toate statele membre trebuie să fi ştiut în momentul aderării la UE că “nu au doar beneficii, ci şi obligaţii şi responsabilităţi”.

Conform publicaţiei Der Spiegel, un mecanism care ar condiţiona accesul la fonduri comunitare de respectarea normelor statului de drept ar viza în principal ţări precum Polonia, Ungaria şi România.

Comisarul UE pentru Justiţie, Věra Jourová, dă asigurări că planul nu vizează doar anumite ţări. “Nu intenţionăm sancţionarea statelor membre”, a subliniat Vera Jourova la Sofia, potrivit publicaţiei Die Welt.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite

Ministerul de Interne vrea să angajeze 5000 de oameni prin încadrare directă, adică direct din viața civilă

Vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a înaintat Guvernului un Memorandum prin care solicită angajarea a 5200 de oameni în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Memorandumul...

Seiful Arctic pentru Ziua Apocalipsei primește un lot record de semințe de recoltă

O boltă arctică înghețată, construită pentru a păstra culturile agricole globale de la dispariție, a primit semințe marți (27 februarie) de la cel mai...

Nespusa poveste din viitor a locatarului Palatului imperial

Se face că, printr-o ironie a sorții, fostul guvernator al unei republici vasale Marelui Imperiu, poreclit de comați - Magnus Mutus și de tarabostes...
Ultima oră
Pe aceeași temă