Strategia vine ca un răspuns la ascensiunea extremei drepte în această parte a continentului, scrie Reuters, citată de Agerpres.
Oficiali ai magnatului fondurilor speculative şi ai organizaţiei caritabile, care cheltuieşte circa un miliard de dolari pe an, au afirmat că succesele electorale recente ale dreptei naţionaliste au dus la o restrângere a spaţiului pentru activismul independent ce a fost constatată anterior în Europa de Est.
În sudul Franţei, fundaţia a intervenit pentru a oferi fonduri asociaţiilor locale pentru drepturile migranţilor şi antidiscriminare, a căror finanţare a fost îngheţată când partidul Marinei Le Pen, redenumit Adunarea Naţională, a preluat puterea în mai multe municipalităţi.
Cu un partid în Germania precum AfD (Alternativa pentru Germania), decis să obţină rezultate în toamnă la alegerile regionale din estul ţării, fundaţia este pregătită să întreprindă paşi similari, a afirmat Selmin Caliskan, director la noul său birou din Berlin.
”Analizăm acum posibilitatea de a avea un sprijin şi un fond de solidaritate de urgenţă pentru protagoniştii din estul Germaniei care împărtăşesc valorile noastre”, a explicat dna Caliskan.
”Cei care lucrează acolo pe probleme de rasism, antisemitism, de ajutor pentru migranţi şi solicitanţi de azil, oameni precum cei de la Crucea Roşie, toţi sunt preocupaţi de faptul că îşi vor pierde finanţarea”, a adăugat ea.
Extinderea susţinerii – ce include finanţarea organizaţiilor axate pe sprijinirea comunităţilor în zonele sărace din nordul Angliei care au votat puternic în favoarea Brexit-ului – reflectă preocuparea că Europa de Vest cedează şi ea în faţa ofensivei unor lideri naţionalişti precum premierul ungar Viktor Orban.
Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, care au apărut din încercările lui Soros din anii 1980 de impulsionare a democratizării în Ungaria, ţara sa natală, au fost recent relocate din Budapesta, care a găzduit timp de trei decenii unul din sediile sale, ca urmare a preocupărilor că nu vor mai putea funcţiona din cauza hărţuirii de către guvern.
Şeful noului birou din Berlin, Goran Buldioski, îşi aminteşte cum număra panourile anti-Soros sponsorizate de guvernul ungar care apăruseră ca ciupercile după ploaie de-a lungul drumului către locul său de muncă în ultimele luni înainte să se mute în Germania.
Se spune însă că ridicarea lui Soros (88 de ani) la rangul de sperietoare pentru extrema dreaptă în ţări începând cu SUA şi Rusia şi până în Filipine nu prea are de-a face cu fundaţia sau chiar cu Soros însuşi. Defăimarea a fost ”o perdea de fum” pentru a acoperi atacurile asupra organizaţiilor civice locale, a afirmat el, adăugând că volumul crescând de muncă în Europa de Vest nu este în defavoarea activităţilor sale din altă parte.
”De-a lungul anilor ne-am extins activitatea în întreaga Europă, susţinând o societate civilă independentă de la Est la Vest şi de la Nord la Sud”, a adăugat Buldioski într-un comunicat ulterior. ”Nu a existat niciun transfer al muncii noastre din Estul către Vestul Europei”, a mai spus el.
Salil Shetty, fost şef al Amnesty International şi preşedinte al unui comitet consultativ Asia-Pacific la Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, a afirmat că Germania are o responsabilitate faţă de care nu a fost întotdeauna la înălţimea ei în calitate de campion declarat al drepturilor omului în întreaga lume.
Berlinul, dornic mereu să găsească finanţare pentru democratizare şi iniţiativele societăţii civile, a rămas adesea fără grai faţă de criticile care au lovit în interesele giganţilor industriali de care depind exporturile Germaniei. ”Ei trebuie chemaţi mai mult acolo unde există compromisuri grele – India, China şi aşa mai departe”, a conchis Shetty.
