7.9 C
București
joi, 22 februarie 2024
AcasăInternaționalFOTO: Guvernul celebrează 8 românce remarcabile care au influenţat istoria României

FOTO: Guvernul celebrează 8 românce remarcabile care au influenţat istoria României

În perioada 1-8 martie, Guvernul celebrează 8 românce remarcabile care au influenţat istoria României şi au pavat drumul pentru milioane de alte femei în urma lor. Executivul a postat pe pagina sa de Facebook în fiecare dintre aceste zile biografia uneia dintre cele 8 femei.

Maria Tănase (1913-1963), supranumită Pasărea măiastră și Regina cântecului românesc, a fost interpretă de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă care a popularizat cântecul popular românesc la nivel internaţional. În luna aprilie a anului 1954, Departamentul Artelor din Ministerul Culturii a propus decorarea sa cu Ordinul Muncii cls. a III-a. În anul 1955 a fost distinsă cu Premiul de Stat, iar în anul 1957 a primit titlul suprem de Artist emerit. Astăzi, Maria Tănase trăieşte în sufletele noastre prin cântece preţuite în întreaga lume precum ”Ciuleandra”, ”Lume, lume” ori ”Cine iubeşte şi lasă”.

Elisa Leonida Zamfirescu (1887 – 1973) a fost prima femeie inginer din lume, şefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României, prima femeie membră AGIR și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, în cadrul căreia a adus o contribuție esențială privind cunoașterea activității femeilor din România. A fost respinsă de către Școala de Poduri și Șosele din București (azi Universitatea Politehnică) din cauza prejudecăților vremii care refuzau dreptul femeilor de a urma o astfel de facultate. Fără a renunţa la visul ei, se înscrie la Academia Regală Tehnică din Berlin, devenind prima femeie studentă a acestei universități, însă și acolo a fost acceptată cu greu, fiind invocat ca argument chemarea esențială a femeii (Kirche, Kinder, Kuche – biserica, copiii, bucătăria). În timpul studiilor și în laboratoare, era ocolită şi ignorată, însă prin munca ei, a transformat prejudecățile, ostilitatea și privirile batjocoritoare în admirație.

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920 – 2008) a fost prima femeie neurochirurg din lume. Supranumită “doamna neurochirurgiei româneşti”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume după ce a a făcut prima operaţie pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament, deşi era încă studentă. Intervenţia a fost recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. A făcut parte din prima echipă neurchirurgicală, considerată echipa de aur, alături de Prof. Dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei româneşti şi doctorii Constantin Arseni şi Ionel Ionescu (care i-a devenit ulterior soţ).

Elena Caragiani-Stoenescu (1887 – 1929) a fost prima femeie aviator din România. A fost singura femeie cursant de la şcoala de pilotaj condusă de prinţul George Valentin Bibescu, fapt care a stârnit indignare. La terminarea cursurilor, cererile pentru obţinerea brevetului de pilot civil adresate ministerelor Învăţământului şi Apărării i-au fost respinse de către Spiru Haret şi generalul Crăiniceanu, fapt care o determină să plece în Franţa. Se înscrie la Şcoala Civilă de Aviaţie din Mourmelon le Grand, dă toate examenele şi primeşte, la vârsta de 27 de ani, Brevetul Internaţional de Pilot Aviator, cu nr. 1591, eliberat în 22 ianuarie 1914 de Federaţia Aeronautică Internaţională.

Ecaterina Teodoroiu (1894 – 1917) a fost eroina animată de dragostea de ţară şi spiritul de sacrificiu, care a participat la Primul Război Mondial, murind la sfârșitul bătăliei de la Mărășești în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române. Ecaterina Teodoroiu a devenit prima femeie-ofiţer din armata română care şi-a sacrificat viaţa pe câmpul de luptă. Reînhumarea osemintelor Ecaterinei la Târgu Jiu, în 1921, se face cu mare pompă, într-o ceremonie fastuoasă.

Ana Aslan (1897 – 1988) a fost medic român specialist în gerontologie, de numele căreia se leagă o îndelungă activitate de pionierat în domeniul gerontologiei medicale mondiale, precum şi inventarea  primului medicament creat anume să întârzie procesul de îmbatrânire. Ana Aslan s-a preocupat de gerontologia socială, indicând măsuri organizatorice privind cre­a­rea unui sistem de stimulare a activitaților specifice vâr­stei a treia. A reuşit să impună cercetările româneşti în domeniu pe plan internaţional după ce a prezentat Gerovitalul pentru prima dată lumii medicale internaţionale la Con­gresul Therapiewoche de la Karlsruhe şi apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel, generând o serie de cercetări de testare şi comparaţie cu produse similare din farmacopeea mondială.

Smaranda Brăescu (1897 – 1948) a fost prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană şi mondială la parașutism. În vara anului 1928, la invitaţia inginerului german Heinecke, a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de paraşutism, unde a executat primul său salt. Începe, cu autorizarea Comandamentului Superior al Aviaţiei, o pregătire asiduă, cu ajutorul Inspectoratului General al Aeronauticii, pentru doborârea recordului european şi mondial la săritura cu paraşuta. Se întoarce în România şi începe să se pregătească pentru a putea doborî recordul feminin mondial în ceea ce priveşte saltul cu paraşuta. La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur. A fost una din puținii instructori de parașutiști militari. În 1946, protestează împotriva falsificării alegerilor, semnând, alături de alte personalităţi, un memoriu care ajunge în posesia delegaţiei sovietice. În consecinţă, Smaranda Brăescu este condamnată, în contumacie, la doi ani de închisoare.

Lucia Sturdza-Bulandra (1873 – 1961) a fost prima Mare Doamnă a teatrului românesc, una dintre marile figuri ale scenei românești, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generații întregi de actori, între care Radu Beligan, Victor Rebengiuc. Ca actriţă, juca seară de seară, regiza spectacole, făcea turnee, citea, studia piese, discuta cu autori, propunea colaboratori şi în egală măsură hotăra angajările tinerilor după criterii strict personale. În paralel a fost şi profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti, unde timp de 30 de ani a format generaţii întregi de actori. După război, este numită în 1947 la conducerea Teatrului Municipal, azi Teatrul Bulandra. Primeşte mai multe distincţii, cum ar fi Bene Merenti, clasa I, Meritul Cultural, clasa I şi clasa II, Vulturul alb (iugoslav), Ordinul Muncii, clasa I, Steaua Republicii, titlul de Artist al Poporului. În 2013, cu prilejul a 140 de ani de la nașterea actriței, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemorativă, cu valoarea nominală de 10 lei, în scop numismatic.

Cele mai citite

Big Brother te veghează? Aplicaţia Signal îţi ascunde numărul!

Signal, aplicația de mesagerie criptată cunoscută pentru angajamentul său față de confidențialitate și securitate, a anunțat lansarea unei funcții revoluționare, menită să îmbunătățească...

Cine sunt cei cinci lideri PNL care au votat împotriva listelor comune cu PSD pentru Parlamentul European

Discuții aprinse, miercuri, la PNL, motivul fiind participarea la alegerile pentru Parlamentul European pe liste comune PNL-PSD. Dacă PSD a votat în unanimitate această...

Educatoarea care bătea copiii la grădinița privată din Popești-Leordeni, reținută pentru 24 de ore

Educatoarea care ar fi agresat copiii de la o grădiniţă privată din Popeşti - Leordeni a fost reţinută pentru 24 de ore, a informat,...
Ultima oră
Pe aceeași temă