El nu va face apel. Verdictul este astfel punctul final al unui scandal declanşat în septembrie 2018, când Meng Hongwei dispărea de la sediul din Lyon al organizaţiei poliţiste mondiale.
Îngrijorată, soţia sa Grace alerta poliţia franceză. Au trecut aproximativ zece zile înainte ca Beijingul să anunţe că Meng s-a întors în China, unde a fost plasat în închisoare, suspectat de corupţie.
Lovitura a fost dură pentru imaginea regimului comunist, care l-a pus cu eforturi mari pe unul dintre reprezentanţii săi la şefia organizaţiei internaţionale cu doar doi ani mai înainte, dar care a considerat că nu era necesar să avertizeze că acesta era interogat de către serviciile sale.
Judecat în iunie, Meng a pledat vinovat, după ce a acceptat suma de 14,46 de milioane de yuani (1,86 milioane de euro) drept mită.
Puţine detalii au fost divulgate, însă faptele care-i sunt reproşate par să nu aibă legătură cu activitatea sa la Interpol.
Meng, în vârstă de 66 de ani, cumula această funcţie oficială cu cea de viceministru chinez al Securităţii Publice (poliţie).
Găsit vinovat de ”corupţie”, el a fost condamnat, în afară de închisoare, la plata unei amenzi în valoare de două milioane de yuani (aproximativ 260.000 de euro), a precizat Tribunalul Popular Intermediar numărul 1 de la Tianjin (nord).
Tribunalul a publicat mai multe fotografii în care Meng Hongwei apare în sala de şedinţă, între doi poliţişti, emaciat şi cu părul alb.
TENSIUNI CU PARISUL
Scandalul a provocat tensiuni între China şi Franţa.
Soţia lui Meng a acuzat anul trecut că a fost victima unei tentative de răpire, iar potrivit avocatului său ea a obţinut azil politic în Franţa. Ea este plasată în prezent sub protecţia poliţiei.
Beijingul a avertizat la acea vreme Parisul, denunţând un ”abuz toral al procedurii franceze” în cazul acordării azilului politic.
Meng Hongwei a preluat conducerea Interpolului în noiembrie 2016, un post pe care ar fi urmat să-l deţină până în 2020.
Numirea sa a provocat îngrijorarea unor organizaţii de apărarea drepturilor omului care de temeau de faptul că Beijingul ar fi putut să se folosească de prezenţa acestuia pentru a pune mâna pe disidenţi instalaţi în străinătate.
În timpul preşedinţiei sale, Beijingul a emis o ”notiţă rişie” cu privire la Guo Wengui, un miliardar chinez exilat în Statele Unite, un critic al regimului comunist. Administraţia Trump nu a dat curs acestei cereri de extrădare.
