În România, pentru generaţia mai matură, titlul conotează cu o celebră festivitate, organizată de Şahul Iranului, pentru a sărbători 2500 de ani de Imperiu Persan, în octombrie 1971, şi la care a fost invitat şi Ceauşescu, ceea ce i-a deschis gustul pentru sinistrele spectacole cu „Cântarea României”.
Cel de faţă însă este o animaţie, pornită de la benzi desenate semnate de Marjane Satrapi, şi e o incursiune politică în Iran, unde în 1978 la modă erau cartofii prăjiţi şi filmele cu Bruce Lee. Curând însă avea să se strângă rău şurubul politic, aşa încât după ce suntem familiarizaţi cu tot felul de excese de zel, fetiţa e trimisă în Occident, unde parţial lucrurile se mai colorează şi la propriu, şi la figurat, chiar dacă nu e o prezentare tocmai idilică.
Ne mutăm la Viena, în 1986, o perioadă aparent decadentă, apoi înţelegem ceva mai bine conflictele dintre Iran şi Irak. Revenirea acasă îi intrigă pe cei de o vârstă cu tânăra devenită aventurieră chiar. La rând: Teheran 1992. Nu lipseşte nici psihanalistul, pentru că adaptarea între lumi duce la depresie. Finalul acestui autoportret al autoarei este unul oarecum deschis, cu parfum de iasomie, şi chef de o nouă ediţie Animest.
Persepolis /animaţie/Franţa/SUA 2007
1h 35min
regia: Marjane Satrapi şi Vincent Paronnaud.
voci: Chiara Mastroianni, Catherine Deneuve, Danielle Darrieux, Simon Abkarian, Gabrielle Lopes.
preţ: 30 lei.
distribuit de Transilvania Film
