Anul acesta „Alice în ţara minunilor”, în forma sa animată, împlineşte şase decenii, dar arată cu mult mai bine decât multe dintre suratele ei produse în mileniul III. Desenele sunt adorabile şi ilustrează povestea lui Lewis Carroll, suficient de straniu cât să nu se depărteze de la textul scris, fără ca totuşi să-i sperie de moarte pe copii, spre a deveni clienţi fideli ai psihoterapiei ulterior.
Marele talent constă în faptul că nu s-a ajuns la o soluţie grotescă precum cea din filmul cu Johnny Depp şi mai ales cu Helena Bonham Carter. Natura e splendidă, totul e de-a dreptul eco, pe vremea când încă nu se pomenea de aşa ceva, şi suficient de sentimental ca să formeze o generaţie mai romantică. Pisica, Pălărierul şi Iepurele rămân în memoria afectivă a privitorului o dată cu melodiile care însoţesc naraţiunea.
Cea mai antrenantă este cea care ilustrează dansul ceaiului. Lui Alice i se face şi puţină educaţie, e învăţată ce înseamnă să fii nepoliticos, chiar dacă uneori dascălii în sine par destul de prost crescuţi. Omida fumătoare e o mare găselniţă, iar aventura blonduţei va inspira mulţi creatori dornici de o călătorie într-o lume paralelă şi puţin vizibilă pentru cei lipsiţi de imaginaţie. În completare, v-aş sugera să vă bucuraţi şi de un spectacol fascinant, pe viu, cu păpuşi şi nu numai, regizat la Teatrul Ţăndărică de… Alice… Barb.
animaţie / sua 1951
1h 15min.
regia: Clyde Geronimi, Hamilton Luske, Wilfred Jackson.
cu: Kathryn Beaumont, Ed Wynn, Richard Haydn, Sterling Holloway, Jerry Colonna, Verna Felton, Bill Thompson.
preţ: 49,90 lei.
distribuit
de PRO Video
