Popoarele indigene din Canada au ajuns la Vatican pentru a obține scuze papale pentru ce s-a întâmplat între 1831 și 1996.
Supraviețuitorii școlilor rezidențiale din Canada i-au cerut luni (28 martie) Papei Francisc acces neîngrădit la înregistrările Bisericii privind instituțiile în care copiii indigeni au fost abuzați și cultura le-a fost refuzată.
Popoarele indigene din Canada, căutând scuze papale, au fost primiți câte o ora de către Papa Francisc, la Vatican
Papa Francisc s-a întâlnit timp de aproximativ o oră cu fiecare din reprezentanții națiunilor Métis și Inuit, prima dintre cele patru întâlniri din această săptămână cu popoarele native ale Canadei, în ceea ce ambele părți au numit un proces de vindecare și reconciliere, conform Reuters.
Scopul declarat al școlilor a fost asimilarea copiilor indigeni. Au funcționat între 1831 și 1996 și au fost conduse de mai multe confesiuni creștine în numele guvernului, majoritatea de către Biserica Catolică.
Aproximativ 150.000 de copii au fost luați din casele lor. Mulți au fost supuși abuzului, violului și malnutriției în ceea ce Comisia pentru Adevăr și Reconciliere în 2015 a numit „genocid cultural”.
Înregistrările sunt păstrate în Canada, în arhivele ordinelor religioase și, eventual, în arhivele departamentului misionar al Vaticanului.
Rasismul față de comunitatea de aborigeni din Canada provoacă drame desprinse din filmele hollywoodiene în minoritatea indigenă. Peste 170.000 de reprezentante ale comunității au dispărut, au fost abuzate sau ucise, iar familiile lor au rămas fără speranță.
Cum este reprezentată problema statistic
Statisticile publicate de Royal Canadian Mounted Police arată că, între anii 1980 și 2012, în peste 60% din cazurile de omoruri ale femeilor aborigene, atacatorii au fost soții, membrii familiei sau prietenii apropiați, potrivit bbc.co.uk.
Însă, alte 40 de procemte din totalul de femei indigene ucise au fost atacate de străini sau de „cunoștințe ocazionale”, sintagmă folosită pentru a numi relațiile dintre prestatorii de servicii și clienții din rețelele de prostituție.
Însă, multe voci spun că rapoartele poliției ar fi incomplete și că numărul de victime ar fi și mai mare.
Deși populația aborigenă reprezintă doar 5% din populația Canadei de 35 de milioane de oameni, femeile aborigene sunt de 1,4 ori mai predispuse la a fi omorâte de oameni necunoscuți, decât celelelalte femei din Canada.
Cei mai mulți aborigeni trăiesc în vestul Canadei, în Winnipeg, capitala provinciei Manitoba. Acolo se înregistrează și cele mai multe atacuri.
Cazul adolescentei Tina Fontaine
Tina Fontaine, în vârsta de 15 ani, a fost o reprezentantă a populației aborigene amerindiene din Canada, compusă din triburi ai Primei Națiuni, din inuiți din nordul îndepărtat și din metiși, descendenți ai coloniștilor francezi și ai nativilor canadieni.
Omorârea ei a făcut parte dintr-o serie nesfârșită de atacuri violente împotriva femeilor aborigene din Canada.
Tina și sora ei au fost crescute de mătușa lor, Thelma Favel, în rezervația pentru aborigeni, Sagkeeng.
Sagkeeng are o populație de 3500 de aborigeni, care trăiesc ca alte sute de indigeni din Canada, separați de societatea canadiană și cu un sistem de autoguvernare.
Thelma Favel a început să aibă grijă de cele două fete, după ce mama lor, practicantă a prostituției, nu a mai putut face față.
„Tina avea mulți prieteni și îi apăra pe copiii care erau umiliți”, a spus Favel.
Mătușa victimei a povestit că adolescenta a început să se îndepărteze de ea după ce tatăl ei a fost omorât într-o luptă dintr-un bar, după ce consumase prea mult alcool.
Tânăra a vrut să reia legătura cu mama ei, care trăia în Winnipeg. Pentru că a avut rezultate bune la școală, Favel i-a dat voie Tinei să meargă în vizită la mama ei.
Femeia i-a dat adolescentei 60 de dolari și o cartelă de telefon și a rugat-o să o sune dacă are nevoie de ajutor. Aceea a fost ultima dată când Favel a văzut-o pe Tina.
Adolescenta i-a trimis surorii ei mai multe poze, în care apărea cu vânătăi, pe care le obținuse în urma bătăilor primite de la mama ei și de la partenerul acesteia.
De asemenea, fata a trimis și poze cu ea în timp ce consuma droguri.
Tina a fost găsită de poliție într-o mașină, în timp ce era în compania unui bărbat în vârstă. Deși fata era dată dispărută, poliția a lăsat-o să plece.
La câteva ore după aceea, adolescenta a fost găsită inconștientă într-o stradă lăturalnică și a fost internată în azilul Winnipeg’s Child and Family Services. Însă, tânăra a reușit să evadeze.
În ultimul mesaj pe care i l-a trimis surorii ei, Tina a scris că își iubește mătușa și unchiul care au crescut-o, dar că nu este pregătită să se întoarcă acasă.
La câteva zile după aceea, familia a aflat că a fost găsit cadavrul Tinei.
„M-am simțit de parcă cineva mi-ar fi scos inima din piept”, a spus Thelma Favel.
Cazul adolescentei Rinelle Harper
Rinelle Harper, în vârstă de 16 ani, a fost la o petrecere cu prietenii, când a fost condusă într-un loc izolat, sub un pod, de doi tineri, care au abuzat-o fizic și sexual.
Adolescenta a fost găsită pe jumătate dezbrăcată și inconștientă pe malul de la confluența dintre râul Roșu și râul Assiniboine. Temperatura ei corporală era de minus trei grade Celsius.
„Era pe punctul de a muri. Temperatura scăzuta a fost cea care i-a salvat viața (datorită încetinirii metabolismului, care a ajutat organismul să se vindece – n.r.)”, a spus detectivul care a condus ancheta, John O’Donovan.
Fata a supraviețuit, da nu și-a putut aminti cum a scăpat de cei doi atacatori. Și-a amintit, însă, că după ce a ajuns la mal, aceștia au abuzat-o din nou și au lăsat-o să moară.
Confesiunile unei femei aborigene, practicantă a prostituției în stradă
O femeie indigenă, în vârstă de 44 de ani, a spus că ea și celelalte femei aborigene sunt tratate cu lipsă de respect, de parcă ar aparține unei clase sociale inferioare.
„Trec cu mașinile pe lângă noi și aruncă cu ouă sau cu pietre și ne spun <>”, a spus femeia.
„Și noi suntem oameni, să știți. Merităm să fim tratați mai bine”, a mai spus ea.
Astfel, drama popoarelor indigene din Canada este una îndelungată și s-a ajuns la Vatican pentru a se găsi o soluție de reconciliere.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
