Un deputat european şi ONG-uri trag semnale de alarmă cu privire la riscul unei ”catastrofe” sanitare în Grecia.
Atunci când sirianul Mahmud Ajluni s-a prezentat joi la administraţia din Berlin însărcinată cu străinii, în vederea obţinerii noului titlu de sejur, a găsit uşa închisă.
”Aveam, cu toate acestea, întâlnire”, a subliniat acest tânăr refugiat în Germania de cinci ani de zile, care are drept document de identitate doar o foaie de hârtie provizorie.
MARE NECUNOSCUTĂ
În rest – o mare necunoscută. Când îşi va putea lua preţiosul document? ”Habar n-am, n-am nicio informaţie”.
În Germania, unde trăiesc 1,3 milioane de solicitanţi de azil şi migranţi, serviciile publice care le sunt dedicate sunt aproape oprite.
Unele întâlniri, elemente centrale în procedura de azil, au fost suspendate, potrivit Ministerului de Interne.
Depunerea cererii de azil este, de asemenea, restrânsă. Ea mai poate avea loc doar dacă solicitantul a prezentat un test negativ de covid-19 sau după o perioadă de 14 zile de carantină.
Germania şi-a ”îngheţat” de asemenea programele de primire umanitară a refugiaţilor provenind din Turcia şi Liban, după ce s-a angajat să primească anul acesta 5.500 de persoane, majoritatea sirieni.
Pandemia pune în dificultate sistemul de azil în întreaga Europă, după ce Uniunea Europeană (UE) şi-a închis frontierele externe pe o perioadă de 30 de zile.
Acest lucru a alertat Comisariatul ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care a amintit că nu ar trebui ca solicitanţii de azil să fie privaţi de azil sau refugiu sau să fie trimişi înapoi.
Mai multe cazuri de contaminare cu noul coronavirus în rândul refugiaţilor au determinat de altfel autortăţile germane să decidă măsuri de plasare în carantină în centre de primire a migranţilor.
CIOCNIRI
Însă această promiscuitate a antrenat ciocniri într-un centru în care se află 533 de migranţi în carantină, la Suhl, în estul Germaniei, unde 200 de poliţişti au fost mobilizaţi, iar 22 de persoane au fost trimise într-o fostă închisoare pentru tineri.
Voluntari şi ONG-uri ăşi exprimă îngrijorarea faţă de aceste populaţii vulnerabile lăsate baltă. Cum să trăieşti la distanţă în camere mici, cu grupuri sanitare şi bucătării comune?
”Copiii continuă să fugă pe culoare”, declară Sophia, o voluntară care urmăreşte mai multe familii afgane într-un centru în nord-estul Berlinului.
”Există dezinfectant pentrumâini la intrare, însă nimic special”, continuă această femeie care deplânge acum o interdicţie a vizitelor în acest adăpost.
În Franţa, din cauza măsurilor de izolare şi de frica contractării virusului, voluntarii sunt rari la Calais, unde sunt grupaţi 2.000 de migranţi. Astfel, distribuirea meselor a fost oprită.
”DEZASTRU”
”Dacă virusul se propagă într-o tabără, va fi un dezastru”, avertizează Antoine Nehr de la ONG-ul Utopia 56.
În Grecia, unde zeci de mii de persoane, înghesuite în tabere, sunt private de orice igienă elementară, planează ameninţarea unei ”catastrofe” sanitare, potrivit deputatului european din grupul Verzilor Erik Marquardt.
”Dacă oamenii nu sunt evacuaţi de pe insule, asta va conduce la o catastrofă pe termen mediu”, avertizează el, contactat pe Insula Lesbos.
ONG-ul german Pro Asyl îndeamnă, de asemenea, ”la solidaritate europeană” în primirea migranţilor blocaţi pe insulele greceşti, între care se află ”peste 10.000 de minori”.
Berlinul şi-a reafirmat angajamentul de a prelua o parte dintre cei 1.600 de copii pe care UE intenţionewză să-i evacueze din tabere.
