12.3 C
București
joi, 22 februarie 2024
AcasăInternaționalCum trăia omul acum 6.000 de ani

Cum trăia omul acum 6.000 de ani

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) vă invită la expoziţia temporară de arheologie interactivă şi exploratorie „Radiografia unei lumi dispărute“, care dezvăluie publicului istoricul unuia dintre cele mai vechi şantiere arheologice din România, situl de la Sultana – Malu Roşu.

Expoziţia prezintă descoperirile realizate de-a lungul timpului în situl de la Sultana – Malu Roşu şi rezultatele proiectului “Arhitectură & Arheologie Experimentală (2010-2014)”, pentru a face cunoscută comunitatea eneolitică ce a existat la Sultana în urmă cu 6.000 de ani.

Acum 6.000 de ani, în zona Olteniţa a României, în localitatea Sultana – Malul Roşu, înflorea civilizaţia Gumelniţa, una dintre cele mai înfloritoare din acele timpuri. Având la îndemână unelte preistorice, locuitorii de atunci se luptau cu vicisitudinile naturii, cu încercările de a-şi dobândi hrana cu orice preţ, cu bolile care îi răpuneau la vârste foarte fragede. Vizitatorilor Muzeului Național de Istorie al României li se propune, aşadar, o interacţiune cu acea lume, ale cărei rădăcini s-au pierdut în negura timpului, o întâlnire cu o istorie nescrisă.

Între omul de acum 6.000 de ani și cel de acum există o singură asemănare: lupta pentru supraviețuire. Desigur, cu alte mijloace şi în cu totul alt context, omul modern, ca și cel din urmă cu șase milenii, muncește din greu pentru a-și asigura hrana lui și a familiei și face totul pentru a rămâne în viață. Ca și atunci, și în zilele noastre capacitatea de adaptare la mediu și legea celui mai puternic înving.

Potrivit MNIR, Gumelniţa este o cultură fascinantă, înţesată de ritualuri surprinzătoare, care i-a condus pe curatori către conceptul general al expoziţiei, radiografia. Întreaga expoziţie se bazează pe interacţiunea dintre poveste, spaţiu şi oameni, permiţând vizitatorului să călătorească în trecut printr-o experienţă multisenzorială, pentru a afla şi a înţelege ritualurile şi obiceiurile celor care aparţineau culturii Gumelniţa. Situl se află pe Valea Mostiştei, fiind prima aşezare de tip tell cercetată în mod ştiinţific încă din anul 1923. Descoperirile excepţionale realizate de-a lungul timpului pe acest sit, de către arheologii muzeului, precum şi rezultatele proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală (2010-2014) vor fi integrate în această expoziție, sub forma unei radiografii asupra trecutului, asupra comunităților umane de acum 6.000 de ani și a modului de viață de atunci.

Proiectul expoziţional este structurat pe trei paliere: istoriografic (biografic) – care prezintă istoricul şantierului arheologic de la Sultana – Malu Roşu, dar şi al oamenilor care au făcut descoperiri, autorii acelor fapte „necunoscute”; arheologic pluri- și interdisciplinar – care ilustrează descoperirile arheologice excepţionale realizate de-a lungul timpului în situl de la Sultana: locuinţe, morminte, podoabe, vase şi unelte specifice comunităţilor preistorice ce le-au utilizat – și experimental, în care sunt prezentate câteva dintre rezultatele proiectului ”Arhitectură&Arheologie Experimentală” (2010-2014). 

Cele mai citite

Un ministru doar pentru campanie, nu pentru elevi

Am avut mulți miniștri ai Educației care au abramburit sau dat peste cap sistemul de învățământ românesc, însă acum arată tot mai mult ca...

DNA Bisericesc credincioșii cer Sfântului Sinod să-i grăbească înființarea!

Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înalt Prea Sfințitul Calinic, a declanșat o dezbatere aprinsă după ce a afirmat că nu a fost informat despre...

Comasarea alegerilor locale cu europarlamentare. De ce nu se economisesc bani la alegeri 2 în 1

Comasarea alegerilor locale cu europarlamentare ar putea părea la prima vedere o economie la buget, însă în realitate, potrivit calculelor făcute de Autoritatea Electorală...
Ultima oră
Pe aceeași temă