UPDATE, ora 09:30: Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a desemnat membrii delegaţiei care urmează să discute despre garanţiile de securitate cu Rusia, relatează DPA şi Unian.
Şeful delegaţiei ucrainene la negocierile de pace, David Arahamia, urmează, de asemenea, să conducă discuţiile privind garanţiile de securitate, potrivit unui decret semnat de Volodimir Zelenski şi publicat luni seara.
Consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak face, de asemenea, parte din noua delegaţie însărcinată cu rezolvarea problemelor de securitate.
Potrivit decretului prezidenţial cu Nr.211/2022, postat pe site-ul preşedinţiei de la Kiev, din componenţa delegaţiei mai fac parte ministrul justiţiei Denis Maliuska, ministrul apărării Oleksii Reznikov şi viceministrul de externe Mikola Tociţki.
În cursul discuţiilor cu Moscova la sfârşitul lunii martie, Kievul se arătase dispus să încheie un tratat cu privire la un statut neutru, de nealiniere şi fără arme nucleare al Ucrainei, dacă i-ar fi oferite garanţii de securitate similare cu articolul 5 din tratatul NATO care asigură apărarea colectivă pentru statele membre ale alianţei.
Aceste garanţii de securitate puternice ar trebui să fie asigurate în primul rând de cele cinci ţări membre permanente în Consiliul de Securitate al ONU – SUA, Franţa, Marea Britanie, China şi Rusia, precum şi de Turcia, Germania, Canada, Italia, Polonia şi Israel.
Potrivit articolului 5 din tratatul NATO, membrii Alianţei sunt obligaţi să ofere o asistenţă militară imediată în cazul unui atac asupra unuia dintre parteneri, amintește Agerpres.
UPDATE, ora 09:00: Biroul procurorului general al Ucrainei a declarat că a înregistrat peste 7.000 de semnalări despre presupuse crime de război comise de forţele ruse în regiunea Kiev.
Cele mai multe victime sunt semnalate la Borodianka, la nord-vest de Kiev, a specificat procurorul general ucrainean Irina Venediktova, citată de agenţia de presă ucraineană Unian.
Biroul procurorului general a declanşat deja investigarea unor presupuse crime de război comise la Irpin, Bucea şi Vorsel.
Imagini cu civili neînarmaţi zăcând fără viaţă pe străzi în mica localitate Bucea după retragerea trupelor ruse fac de câteva zile înconjurul lumii. Trupele ruse au controlat zona timp de săptămâni.
Ucraina, împreună cu mai multe ţări, susţine că masacrul a fost comis de soldaţii ruşi.
Ministrul de interne ucrainean Denis Monastîrski s-a angajat să efectueze o examinare rapidă şi documentată a atrocităţilor de la Bucea.
„De îndată ce podurile pe care ruşii le-au aruncat în aer în timpul retragerii lor vor fi reparate, experţii vor avea acces” pe teren, a declarat el pentru cotidianul german Tagesspiegel în remarci publicate marţi.
Comitetul Internaţional al Crucii Roşii este deja implicat în colectarea probelor, a spus ministrul, adăugând că alţi experţi internaţionali se vor alătura în curând anchetei.
Ambasadorul Rusiei la Organizația Națiunilor Unite (ONU), Vasili Nebenzia, a descris atrocităţile din oraşul ucrainean Bucea drept „o provocare înscenată”.
„Încă de la început a fost clar că aceasta nu este altceva decât o altă provocare înscenată ce vizează discreditarea şi dezumanizarea armatei ruse şi nivelarea presiunii politice asupra Rusiei”, a spus Nebenzia într-o conferinţă de presă.
Nebenzia a mai afirmat că armata rusă nu a comis „atrocităţi crude împotriva populaţiei civile”.
„Nu este cazul, nu va fi niciodată cazul şi nu a fost niciodată cazul”, a spus ambasadorul. El a adăugat că Moscova are „dovezi faptice care demonstrează acest aspect” şi pe care intenţionează să le prezinte Consiliului de Securitate al ONU „cât mai curând posibil”.
Rusia a solicitat pentru luni o sesiune specială a Consiliului de Securitate, dar Marea Britanie, care deţine preşedinţia în luna aprilie, a anunţat că reuniunea Consiliului consacrată Ucrainei este programată pentru marţi, o decizie criticată de ambasadorul Nebenzia.
Peste 400 de localnici au fost executați de forțele ruse aflate în retragere, iar președintele Volodimir Zelenski spune că este vorba despre un genocid comandat într-un război de anihilare.
NATO vorbește despre acte “oribile” și “absolut inacceptabile”, Germania cere să se facă lumină asupra „crimelor comise de armata rusă” împotriva civililor, în timp ce Franța spune că autoritățile ruse vor trebui să răspundă pentru aceste crime.
Imaginile din satelit arată că rușii ar fi pregătit o groapă comună în Bucea încă din data de 10 martie.
Între timp, au continuat bombardamentele rusești în Harkov și Nikoalev, cel puțin opt oameni murind.
Citește Și:
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
