„Nu trebuie să existe supraveghere sistematică între aliaţi”, a declarat miercuri premierul Mette Frederiksen, refuzând să comenteze direct acuzaţiile.
Întrebată despre modul în care va gestiona efectele cazului de spionaj, Mette Frederiksen a părut să minimizeze deteriorarea relaţiilor. „Avem un bun dialog. Nu cred că este corect să se spună că trebuie să remediem relaţiile cu Franţa şi Germania. Avem un dialog permanent în domeniul informaţiilor”, a precizat Mette Frederiksen.
Administraţia de la Washington nu a făcut deocamdată niciun comentariu pe această temă.
Franţa şi Germania au cerut explicaţii din partea Statelor Unite şi Danemarcei privind presupusele activităţi de spionaj care au vizat lideri politici europeni. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a discutat luni despre această problemă cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, în cursul Consiliului de miniştri franco-german, derulat prin videoconferinţă. „Mă exprim asupra acestui subiect împreună cu doamna cancelar Angela Merkel. Cazul datează de mai mulţi ani. Dacă aceste informaţii sunt corecte, pot spune că este inacceptabil între aliaţi, ca să fie foarte clar, cu atât mai puţin între aliaţi şi parteneri europeni”, a declarat Emmanuel Macron într-o conferinţă de presă organizată după reuniune.
„Eu susţin ideea şi sunt convins că, fiind uniţi ca aliaţi europeni şi americani, este o chestiune care ţine de securitatea comună. Între noi nu există loc de suspiciuni. De aceea, aşteptăm claritate completă, le-am cerut partenerilor noştri danezi şi americani să furnizeze toate informaţiile despre aceste dezvăluiri şi despre ce s-a întâmplat. Prin urmare, aşteptăm răspunsurile pentru a avea claritate în legătură cu ce s-a întâmplat şi privind practicile prezente”, a subliniat Emmanuel Macron.
Germania a cerut lămuriri asupra activităților de spionaj ale SUA și ale Danemarcei
Anterior, Guvernul Germaniei a anunţat că aşteaptă clarificări privind presupusele activităţi de spionaj efectuate de SUA şi Danemarca asupra unor lideri politici europeni, inclusiv asupra cancelarului Angela Merkel. „Guvernul Germaniei a luat notă de aceste relatări şi este în contact cu toate entităţile relevante la nivel naţional şi internaţional, pentru clarificări”, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin. „Ca principiu, după cum ştiţi, Guvernul german nu face comentarii publice despre activităţi de spionaj”, a subliniat Steffen Seibert.
Conform unor surse citate de postul danez DR, Serviciul de Informaţii Militare din Danemarca (FE) a colaborat cu Agenţia pentru Securitate Naţională din SUA (NSA), în perioada 2012-2014, pentru a colecta informaţii despre lideri politici din Germania, Franţa, Suedia şi Norvegia. Printre personalităţile interceptate s-ar număra cancelarul Germaniei, Angela Merkel, ministrul german de Externe din acea perioadă, Frank-Walter Steinmeier, şi Peer Steinbrück, un lider al opoziţiei de la Berlin.
Acuzaţii similare au fost formulate în anul 2013 de Edward Snowden, un fost colaborator al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) care a fugit în Rusia după ce a dezvăluit documente secrete despre activităţi ale Agenţiei pentru Siguranţă Naţională (NSA). Edward Snowden a acuzat atunci că telefonul Angelei Merkel a fost interceptat de NSA. Casa Albă nu a negat clar informaţia, dar a precizat că telefonul Angelei Merkel nu era interceptat în acel moment şi nu va fi în viitor.
Acum, Edward Snowden, care beneficiază de azil politic în Rusia, a reluat acuzaţiile, afirmând că actualul preşedinte al SUA, Joseph Biden, care a fost vicepreşedinte în perioada 2009-2017, trebuie să ofere explicaţii. „Biden este bine-pregătit să răspundă pentru aceste lucruri când va vizita în curând Europa, sigur că, în primul rând, a fost implicat profund în acest scandal. Trebuie să existe o solicitare explicită pentru dezvăluiri publice complete nu doar din partea Danemarcei, ci şi din partea partenerului principal”, a afirmat Edward Snowden, prin Twitter.
