Festivalul Filmului European aduce în ţara noastră cele mai importante pelicule non-americane (pe alocuri chiar anti-Hollywood). Din program: scurt-metraje din Republica Moldova, un medalion Milos Forman, dar şi un documentar românesc despre destinul spectaculos al unor branduri aflate în mare vogă în „epoca de aur”.
„Panglica” Festivalului Filmului European (care are loc şi în acest an în mai multe oraşe: Bucureşti, Iaşi, Braşov, Timişoara şi Târgu Mureş) va fi tăiată pe 5 mai, la Cinema PRO din Bucureşti, cu proiecţia filmului „Essential Killing”, semnat de marele regizor polonez Jerzy Skolimowski, film distins cu Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia, în 2010, şi cu numeroase alte distincţii internaţionale. Din distribuţia filmului fac parte nume sonore ale cinematografului mondial precum Vincent Gallo (care a primit Coppa Volpi la Veneţia pentru acest rol) şi Emmanuelle Seigner.
Şah la armata americană
Jerzy Skolimowski s-a născut la Lódz în 1938. A studiat etnologie, literatură, istorie şi regie. Este regizor, scenarist, actor şi pictor. S-a format alături de Andrzej Wajda şi Roman Polanski cu care a şi colaborat: cu Wajda la scenariul filmului „Innocent Sorcerers” (1960) şi cu Polanski la scenariul pentru „Cuţitul în apă” (1962), film manifest pentru noul val polonez. Cu peste douăzeci de filme la activ, din filmografia sa fac parte „Le départ” ( Ursul de Aur la Berlin), „The Shout” (Marele Premiu la Cannes), drama politică „Moonlighting” (Cel mai bun scenariu la Cannes), „The Lightship” ( Cel mai bun regizor la Veneţia). Filmul „Essential Killing” spune povestea teribilă a unui bărbat ajuns pe muchia dintre viaţă şi moarte fiind nevoit să ucidă pentru a scăpa el însuşi viu. Pelicula este şi un foarte dur atac politic la adresa aşa-zisei lupte împotriva terorismului dusă fără scrupule de armata americană adeseori căzând victime oameni nevinovaţi. Un bărbat afgan este capturat de soldaţii americani doar pentru vina de a fi musulman. Mohammed, nume generic ce simbolizează aici toată populaţia islamică, este transferat într-un centru de detenţie secret din Europa. Când vehiculul cu care era transportat este implicat într-un accident, se trezeşte dintr-odată liber, fugar prin zăpadă, într-un mediu cu totul diferit de deşertul care-i era familiar. Pe urmele sale se află o armată care oficial nici măcar nu există.
Salteaua Relaxa şi bicicleta Pegas, personaje de film
Festivalul Filmului European se bucură şi de mai multe „premiere”. Astfel, Republica Moldova ia parte pentru prima dată la festival ca special guest star alături de ţările din Uniunea Europeană. Cinematograful basarabean este reprezentat de o selecţie de filme studenţeşti care vor fi prezentate alături de câteva scurtmetraje ale studenţilor de la UNATC, în prezenţa tinerilor regizori. FFE are începând din acest an un nou partener şi anume Arhiva Naţională de Filme graţie căreia publicul se va putea delecta cu un medalion Milos Forman. Astfel, ziua de duminică, 8 mai, la Cinemateca Eforie, va fi dedicată în întregime marelui regizor ceh. Pe lângă cel mai recent film al său, „O plimbare bine plătită”, din 2010, fiind programate proecţii ale unor pelicule mai vechi: „Popa prostu'” (1964), „Dragostea unei blonde” (1965) şi „Balul pompierilor” (1967). La acestea se adaugă premiera românească a unui excelent film documentar, „Metrobranding”, realizat de Ana Vlad şi Adrian Voicu , care va intra ulterior pe marile ecrane. Filmul ce poartă subtiltul „a love story între oameni şi obiecte” spune povestea destinului spectaculos al unor branduri aflate în mare vogă în „epoca de aur”: salteaua Relaxa, tenişii de Drăgăşani, bicicleta Pegas, motocicleta Mobra, becul de Fieni şi masina de cusut Ileana, produse care făceau parte din „familia” românului în perioada comunistă.
Bordel literar cu contribuţie românească
Filmele româneşti ce vor participa la festival, pe lângă „Metrobranding”, sunt: „Aurora”, cu şi de Cristi Puiu, şi „Film pentru prieteni”, regia Radu Jude. Dar acestea nu sunt singurele prezenţe româneşti în festival, dacă luăm în calcul „Bibliothèque Pascal”, regia Szabolcs Hajdu, film care, deşi reprezintă Ungaria, are o distribuţie aproape 100% românească, cu actori români şi maghiari din România. O dramă tratată în cheie umoristică pune pe tapet din nou problema traficului de carne vie. De data aceasta însă Mona (personaj interpretat de Orsolya Torok-Illyes, actriţă care înainte de a se stabili la Budapesta a jucat la Teatrul „Tamasi Aron” din Sfântu Gheorghe ), o tânără femeie plecată să muncească în străinătate, ajunge să se prostitueze într-un bordel mai special: un bordel-bibliotecă. Clienţii sunt cu toţii bărbaţi culţi. Fiecare dintre ei are câte un fetiş pentru o anume operă literară şi pentru un anume personaj feminin. Aşa se face că prostituatele poartă pseudonime faimoase ca Desdemona, Antigona sau Lolita. Tragicomedia mai adună pe generic actori ca Andi Vasluianu, Răzvan Vasilescu, Oana Pellea, Marius Manole, Ion Sapdaru şi Palfy Tibor.
