Emisarul american pentru Afganistan, a declarat într-un interviu difuzat de canalul CBS: „SUA nu au exercitat suficientă presiune asupra ex-preşedintelui afgan Ashraf Ghani pentru ca el să accepte să împartă puterea cu talibanii”, relatează Agerpres.
Exprimându-se pentru prima oară după demisia sa anunţată în 18 octombrie, Zalmay Khalilzad a apărat cu tărie acordul de retragere a forţelor americane pe care îl negociase cu talibanii sub preşedinţia lui Donald Trump, formulând câteva rezerve indirecte asupra aplicării acestuia de către actualul preşedinte Joe Biden, potrivit AFP.
„Acordul era un ansamblu condiţionat” care prevedea în special „negocieri” între insurgenţi şi guvernul de la Kabul, precum şi o „încetare a focului globală permanent”, a explicat diplomatul american.
Dar odată sosit la Casa Albă, preşedintele Biden a luat „decizia de a aplica retragerea pe baza unui calendar”, fără să ţină seama de aceste condiţii, a subliniat el.
„Este o decizie luată mult deasupra mea”, a adăugat fostul emisar, regretând că „unii” la Washington fac din el un ţap ispăşitor pentru plecarea haotică din Afganistan şi preluarea puterii de către islamişti.
„Întotdeauna moştenim acorduri”, „fie că acceptăm să le aplicăm, fie că spunem: ‘Nu, vreau să renegociez'”, a continuat acesta.
Guvernul democrat estimează că, moştenind acordul negociat de echipa Trump, el nu avea altă alegere decât să-şi retragă forţele din Afganistan, căci negocierile de pace interafgane erau în impas şi talibanii şi-ar fi reluat atacurile împotriva trupelor americane dacă ele ar fi rămas.
Zalmay Khalilzad recunoaşte această situaţie şi admite că lucrurile nu s-au desfăşurat aşa cum îşi dorea el.
Dar diplomatul pare să atribuie responsabilitatea în cea mai mare parte guvernului afgan al fostului preşedinte Ashraf Ghani, care – potrivit lui – nu a acceptat niciodată să împartă puterea chiar atunci când talibanii erau în poziţie de forţă din punct de vedere militar.
„Ei preferau statu quo unei reglementări politice”, a explicat el.
„Noi am fost amabili cu preşedintele Ghani. Noi am fost diplomaţi. Noi l-am încurajat”, dar „cred că nu am exercitat destulă presiune asupra lui”, a adăugat Khalilzad.
Potrivit lui, în cadrul acordului de retragere condiţionată iniţial, talibanii ar fi sfârşit prin a accepta o împărţire a puteri, dar Ashraf Ghani s-a agăţat de funcţia sa, blocând orice soluţie. Fostul emisar îşi exprimă regretul că Washingtonul nu l-a ameninţat clar cu încetarea sprijinului militar pentru a-l face să cedeze.
Zalmay Khalilzad a reafirmat de asemenea că fuga preşedintelui afgan, în 15 august, grăbise victoria totală a talibanilor şi a făcut să eşueze un acord negociat de SUA pentru o tranziţie mai lină şi o formă de împărţire a puterii.
„Aceasta a întărit poziţiile celor radicali talibani”, foarte influenţi în noul guvern afgan, a declarat el, adăugând că o retragere mai ordonată, conform planului iniţial, dimpotrivă i-ar fi „întărit pe cei mai moderaţi, pe cei care erau implicaţi în negocieri”.
