A venit şi „Tintin” de peste Ocean, cu numele cu pronunţie schimbată, ceea ce face să sune mai degrabă ca patrupedul cinematografic al anilor ’20-’30 Rin-Tin-Tin, care a apărut în 23 de filme hollywoodiene, dar şi ca personaj în seriale radio şi TV.
Din rasa ciobănescului german sau a lupului, mai exact, acest personaj foarte îndrăgit a fost sponsorizat de o firmă de biscuiţi şi de una de mâncare pentru patrupede, având chiar şi o stea pe bulevardul celebrităţilor, cel mai invidiat din lume. Puii lui au ajuns să aibă stăpâni celebri ca enigmatica Greta Garbo, W.K. Kellogg (cel cu cerealele) şi platinata Jean Harlow.
Tânărul Tintin însă e un ziarist de investigaţie, Belgian, care are şi un destoinic ajutor, nepreţuit de-a dreptul, în persoana căţeluşului fox terrier, Milou, devenit Snowy, ce-i drept şi pentru că e alb ca zăpada.
Cei doi au la Bruxelles chiar şi o statuie, dar şi un club de fani, jocuri electronice etc. Ideea lui Spielberg a fost sprijinită şi de producători printre care Peter Jackson şi de aceea există variantă 3D şi IMAX. Foarte izbutite amândouă, aflându-te la mijloc, având clar impresia realmente că eşti în mijlocul acţiunii. Aventura începe într-un târg, aşa cum vezi mai nou şi pe la noi, pe lângă Muzeul Ţăranului Român, unde adolescentinul Tintin se lasă ispitit de o corabie în miniatură.
De aici pornesc toate necazurile. Din prima clipă apare un cumpărător dispus să o răscumpere, ulterior aflăm că nu e singura şi conţine o taină, iar cei interesaţi sunt destul de numeroşi. Puştiului i se pun tot felul de piedici de care reuşeşte să scape şi să-şi găsească până şi un aliat în persoana căpitanului Haddock. Călătoria pe mare e minunată, doar că din când în când se mai strecoară câte o prezenţă nedorită. Combinând trei albume de aventuri, Steven Spielberg se concentrează pe o comoară de pe un vas scufundat de demult, ca să aducă în memoria publicului cinefil un moment cheie, respectiv cel al Titanicului. Licornul e şi el prezent nu numai în titlu, ci şi pe „chipul” unei corăbii unde căluţul cu corn în frunte are o misiune învăluitoare şi ocrotitoare deopotrivă. Din nou spectatorii sunt îndemnaţi să revadă celebrele tapiserii din Evul Mediu cu „Doamna cu licornul” care simbolizează cele cinci simţuri: auzul, mirosul, văzul, pipăitul şi gustul, dar şi singura dorinţă a unei fecioare.
Personajul comic, dar de nădejde până la urmă, este căpitanul Haddock, care asemenea lui Popeye Marinarul are nevoie de ceva care să-l stimuleze, doar că în locul spanacului va alege sticla cu băuturică. Ea îl face fără frică. Expresiile lui cu mii şi milioane de trăsnete trezesc nostalgii celor care au crescut cu un foarte izbutit serial autohton de televiziune, cel avându-l protagonist pe Căpitanul Val Vârtej, din anii ’71, cu Dem Savu în rolul titular, căruia îi plăcea să se înfurie spunând „Mii şi milioane de pipe!”, şi care avea la rândul său o muzică extrem de antrenantă. Pentru Tintin, Spielberg a apelat la un colaborator mai vechi, John Williams, care ne-a strecurat în memorie pentru totdeauna ilustraţia sonoră din „E.T.”.
În cadru, din când în când mai intră şi doi gemeni care par coborâţi din tablourile lui Magritte, un alt belgian faimos, artist suprarealist. Cu melonul lor definitoriu, cei doi agenţi de la Interpol se fac adesea de râs, dar rămân înduioşători, preluând mult din tandemul Stan şi Bran. Având în vedere că de succesul acestui proiect depinde decizia de a mai face încă două episoade sau nu, cred că inclusiv publicul pasionat românesc ar putea să ajute, prin prezenţă. Şi cu puţin noroc am putea să îl vedem personaj animat pe regele Carol al II-lea, asupra căruia s-a oprit inventatorul acestor aventuri originale: Hergé, belgianul la fel de cunoscut şi iubit ca Hercule Poirot sau pralinele de ciocolată.
AVENTURILE LUI TINTIN: SECRETUL LICORNULUI/THE ADVENTURES OF TINTIN, THE SECRET OF THE UNICORN
SUA, 2011, 1h 46min.
Regia: Steven Spielberg
Cu: Jamie Bell, Andy Serkis, Daniel Craig
Distribuit de Intercom Film Distribution
