Când spui „Unchiul Vania”, „Siberiada”, „Glyanets” te gândeşti automat la Andrei Konchalovski. Celebrul regizor rus a fost invitatul special al celei de-a şaptea ediţii a Festivalului Internaţional „Bucureşti” care s-a desfăşurat în perioada 11-17 aprilie la Cinema Studio, NCRR şi Sala Elvira Popescu.
Pe parcursul a trei zile, cât a stat în Bucureşti, reputatul regizor rus a susţinut o conferinţă de presă şi un masterclass, dar şi-a făcut timp să viziteze puţin şi Capitala. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea UNATC şi Premiul de Excelenţă din partea Festivalului „Bucureşti”.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru „Timpul liber”, Andrei Konchalovski spune că filmul nu mai are acelaşi impact asupra oamenilor.
Aţi primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea UNATC-ului. Ce înseamnă acest titlu pentru dumneavoastră?
Andrei Konchalovski: Înseamnă că filmele mele sunt apreciate aici şi sunt foarte încântat. Pentru mine a fost o surpriză să văd că filme pe care le-am realizat acum 20-30 de ani sunt amintite în România. Cred că ar trebui să mai vin aici şi să prezint toate filmele mele tinerilor.
Cât de importante sunt festivalurile de film pentru tinerii regizori?
A.K: Sunt foarte importante. Pentru că tinerii regizori au nevoie de distribuitori pentru filmele lor, iar aceştia sunt foarte pretenţioşi şi sunt un fel de „ostatici ai Hollywood-ului”. Tine¬rii regizori trebuie să ducă o luptă dură cu ei.
Spuneaţi într-un interviu că regizorii ruşi au căpătat mai multă libertate de expresie în filmele lor odată cu anii ’90 şi cinematografia rusă nu a mai văzut de atunci nici o capodoperă. S-a schimbat situaţia în ultimii zece ani?
A.K: Nu. Este dificil să spun de ce. Poate pentru că sunt prea critic. Poate pentru că filmul nu mai are acelaşi impact asupra oamenilor. Cinematografia cade într-un fel de declin public, se pierde interesul pentru film. Sunt alte lucruri mai importante acum, de exemplu, fotbalul. Fotbaliştii au ajuns mai celebri decât starurile de cinema. David Beckham, Ronaldo sunt mai populari, asta pentru că ştiu să alerge repede (râde). Scriitorul François Mauriac a scris acum 50 de ani că secolul următor va fi al fotbalului. Şi a avut dreptate. Sportul e mai important ca arta.
Ştiu că sunteţi interesat de noile tehnologii, aţi realizat filmul „Spărgătorul de nuci” în 3D. Aţi mai vrea să faceţi un film în 3D?
A.K: Nu. 3D-ul se pretează filmelor comerciale. Nu orice film ar trebui să fie în 3D. Pentru 3D este nevoie de un limbaj special, plus că este deranjant pentru percepţia umană. Este ceva artificial, cred că poate fi dăunător pentru sănătate. Producătorii vor să facă bani de pe urma filmelor în 3D dar cred că, în curând, vor realiza că este o eroare. Moda o să treacă.
Aţi fost influenţat în carieră de fratele mai tânăr (n.a. Nikita Mikhalkov)? Vă sfătuiţi cu el?
A.K: Nu. Suntem firi foarte independente şi suntem competitivi. El nu îmi arată niciodată la ce lucrează, nici eu nu-i arăt. El e sensibil la criticile mele. Sunt foarte critic. Încerc să fiu atent la ce spun (râde).
Despre proiecţiile de la Festivalul Internaţional de Film Bucureşti şi ce surprize ne mai pregătesc organizatorii am discutat cu Dana Dimitriu, directoarea festivalului.
Când v-a venit ideea acestui festival v-aţi gândit tocmai să aduceţi filme care nu intră pe marile ecrane?
D.D: Da. Acesta este scopul. Să aduc filme care nu intră pe marile ecrane, filme pe care publicul nu are cum să le vadă decât la acest festival. Sunt filme pe care nu ai cum să le descarci de pe Internet pentru că le omori. Au o imagine anume, nu au traducerea corespunzătoare etc. Foarte puţine din filmele prezentate la Bucharest IFF intră în reţea.
Când începeţi să vânaţi filme pentru următoarea ediţie a festivalului?
D.D: Începem căutarea de prin lunile mai-iunie. Nu ştiu dacă perioada va rămâne aceeaşi. În momentul în care am iniţiat acest festival, în Bucureşti nu exista nici un fel de manifestare de acest gen în perioada respectivă. De aceea am ales luna aprilie pentru că în luna mai era Festivalul Filmului European şi nu am vrut să mă intersectez.
Acum este extrem de aglomerată această perioadă, ceea ce e un lucru bun, au loc multe evenimente cinematografice.
Pregătiţi o retrospectivă?
D.D: Da. Chiar o să facem un festival itinerant. Nu vor fi toate filmele, ci acelea pentru care avem drepturi. Retrospectiva sper să o organizez la NCRR, din cadrul Muzeului Ţăranului Român, în luna august. Apoi, poate ducem festivalul la Sinaia şi la Iaşi.
