De la evoluţia preţului la zarzavaturile din piaţă, la mecanismele interne de funcţionare ale Curţii Constituţionale sau la jocurile de culise din vreo tabără politică, aceşti clarvăzători de ocazie ai televiziunilor din România ar putea vorbi la fel de bine despre orice subiect. Au o părere puternică şi exprimată convingător despre orice, iar moderatorii televiziunilor de ştiri, în special Realitatea TV şi Antena 3, apelează la ei într-un sistem maraton, indiferent de subiectele zilei.
Nu este niciodată clar în ce calitate dezbat anumite subiecte persoane ca Monica Tatoiu, Bogdan Chirieac, Mugur Ciuvică, Tudor Octavian sau Niels Schnecker, nici ce calificare au pentru a exprima păreri demne de luat în seamă. Mai mult, raporturile de muncă ale „analiştilor” cu televiziunile sunt de cele mai multe ori confidenţiale. „Informaţiile pe care le solicitaţi sunt confidenţiale deci, din păcate, nu vi le putem pune la dispoziţie”, a venit răspunsul oficial al trustului Realitatea Media, la întrebarea dacă analiştii de serviciu au o relaţie contractuală cu trustul. Nu am putut obţine o reacţie din partea televiziunii Antena 3.
„Conţinutul editorial relevant şi verificabil este pe cale de dispariţie, sufocat de jurnalismul de haită, isteric, manipulator, opinia partizană şi infotainment. În fiecare zi, în platourile televiziunilor sunt invitaţi reprezentanţi ai partidelor şi „analişti” dintre cei mai neobişnuiţi. De mai multe ori pe zi, în emisiuni maraton, aceştia dezbat „subiectele zilei” şi ajung să se certe pe orice temă (…)”, arată Raportul FreeEx privind starea presei pe 2010.
Monica Tatoiu: „Eu sunt mai nebună aşa… Mă plictisesc îngrozitor acasă”
Când i-am telefonat doamnei Tatoiu, am surprins-o evident în timpul unei activităţi pe care a ajuns să o facă aproape zilnic: „Acum mă duc la Realitatea TV!”. Asta nu a împiedicat-o însă să ne vorbească despre chemarea sa de a dezbate aproape orice subiect la televizor. „Eu mă plictisesc îngrozitor acasă! Muncesc de la 16 ani şi de când m-am certat cu ăştia de la Oriflame, stau acasă. Şapte ore pe zi citesc! Călătoresc câteva luni pe an. Nu am probleme cu banii, cu familia, problema e că mă plictisesc. Aş înnebuni dacă aş sta numai acasă„, ni s-a confesat remarcabil de sincer Monica Tatoiu.
Fosta şefă de la Oriflame mai spune că nu a luat în viaţa ei vreun ban de la vreo televiziune pentru a apărea în emisiuni şi că nu face parte din nici un partid politic. Tatoiu a candidat în 2004 la Primăria Capitalei, din partea PUR (actualul PC), dar a renunţat la politică şi spune că a trecut şi vremea când l-a susţinut pe Traian Băsescu din „pură convingere”. „Nu vreau în vreun partid, nu vreau vreo funcţie, nu vreau bani”, spune Tatoiu.
Prietenele sale au găsit şi o explicaţie pentru apetenţa posturilor tv faţă de Monica Tatoiu: „Eu mă exprim exact cum se exprimă oamenii simpli şi spun tot ce ar vrea ei să spună, dar nu au o tribuna de unde să o facă. Cred că românii au o formaţie de tip copy-paste, nu de tip anglo-saxon, unde se încurajează gândirea critică, şi au nevoie ca cineva să le explice pe înţelesul lor”. Tatoiu spune că a studiat foarte mult la viaţa ei şi că, până la urmă, „meseria mea este de profesoară. Eu consider că televiziunea este o catedră de unde poţi face educaţie. De câte ori mă cheamă televiziunile, eu mă duc. Probabil că dacă nu aş face audienţă, nu m-ar mai chema„.
„Prietenele mi-au zis să scriu o carte, dar eu nu pot să mă apuc să scriu, eu am nevoie de public. Scriu şi pe Facebook, de toate: şi despre inflaţie, şi despre Moni şi Iri. Lumea nu citeşte lucruri serioase, la Moni şi Iri am 1.000 de comentarii, la inflaţie vreo 30. Eu sunt mai nebună aşa, foştii mei elevi mă ştiu. Îmi spuneau Doamna Cucu!”, mai spune Monica Tatoiu pentru romanialibera.ro.
„Jurnalismul leneş” tinde spre ridicol şi îşi pierde credibilitatea
Practica televiziunilor de a perinda zilnic prin studiouri aceleaşi personaje fără competenţe clare are o explicaţie cât se poate de populară, cred două specialiste în mass media: lenea. „Este o practică leneşă, atunci când nu este interesată. Leneşă, pentru că e mai simplu să îi chemi mereu pe aceiaşi oameni, care ştii că îţi răspund la telefon, care sunt articulaţi (chiar dacă nu şi competenţi) în discurs, care dau bine pe cameră. Interesată, dacă există contracte de ‘prestări de servicii’ între invitat şi post şi dacă în spatele acestor contracte există – scrise sau nescrise – clauze de ‘non-agresiune’ (te chem, dar nu dai în mine) sau de conivenţă (te chem, dar spui ce îmi convine mie să spui)”, a explicat Ioana Avădani, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, pentru romanialibera.ro.
Liana Ganea, directoare de programe al ActiveWatch/Agenţia de Monitorizare a Presei, crede şi ea că televiziunile pur şi simplu nu îşi mai fac treaba: „Le este mult mai uşor să meargă la nişte persoane care nu au trac în faţa camerei, decât să caute specialişti în fiecare domeniu. Sunt foarte puţine televiziuni care mai caută specialişti. Am criticat mereu această practică a comentatorilor de serviciu, care nu sunt identificaţi clar şi nu ştii în ce calitate vorbesc acolo”. Consecinţa acestei practici este că televiziunile „nu ajută cu absolut nimic la informarea publicului” şi că putem vorbi pe bună dreptate despre „ridicolul televiziunilor româneşti”, crede Liana Ganea.
Ioana Avădani susţine că s-a ajuns ca publicul să fie „servit cu păreri în loc de opinii competente sau informaţii factuale din partea unor experţi”, că televiziunile „îşi erodează credibilitatea, care ar trebui să fie bunul lor cel mai de preţ” şi că personajele invitate „devin obiectul amuzamentului public şi îşi erodează brandul personal până la caricatură„.
Matematiciana Monica Tatoiu
Devenită celebră ca femeie de afaceri de succes, Monica Tatoiu a condus compania de cosmetice Oriflame România din 1996 până în 2008. Lista de studii, afişată în circumstanţele oficiale, pare impresionantă şi este la fel de variată precum subiectele despre care Tatoiu opinează. Absolventă de matematică, domeniu în care se specializează încă din liceu, Monica Tatoiu devine doctor în matematică la Universitatea din Iaşi, în 1990. Teza este intitulată „Unificarea teoriei câmpurilor în cosmologie”, conform CV-ului său oficial. Înainte de 1989, a participat la programe doctorale de studiu în Italia şi Japonia. În 1998, Tatoiu devine doctor într-un cu totul alt domeniu – cel al resurselor umane.
Până să ajungă la Oriflame, timp de 15 ani a fost profesoară de matematică la două şcoli generale şi la liceul „Sfântul Sava” din Bucureşti. Televiziunile apelează la Monica Tatoiu pe o gamă largă de subiecte, de la politică şi societate la lifestyle, justiţie sau infracţionalitate.
Bogdan Chirieac, analistul de cartier
Este un fost jurnalist cu funcţii de conducere la ziarele Adevărul şi apoi Gândul, până în 2006, şi în acelaşi timp om de afaceri. Ieşirea sa din presă a avut loc atunci când s-a dezvăluit că Chirieac a scris articole pentru a pune presiune pe Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), participând în acelaşi timp cu firma sa (distribuitor al produselor Motorola) la licitaţii pe bani publici, pentru contracte cu instituţia respectivă. Articolele sale aruncau de asemenea acuze asupra firmelor concurente. Firma lui Chirieac a câştigat aproximativ 25 de milioane de euro din contractele cu statul.
Un alt scandal în care a fost implicat Bogdan Chirieac, alături de jurnalistul şi afaceristul Sorin Roşca Stănescu, a fost cel al şantajării lui Cătălin Macovei, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate. Înregistrările discuţiilor şi negocierilor dintre cei trei se desfăşurau într-un limbaj suburban, demn de nişte „combinatori” de cartier. Bun prieten cu Dorin Cocoş, după cum singur a recunoscut, Chirieac a fost audiat de procurori şi în dosarul „Alro Slatina”, fiind suspectat că făcea trafic de influenţă în favoarea patronilor ruşi de la combinat.
În tot acest timp, Bogdan Chirieac s-a legitimat şi încă o face, în apariţiile sale televizate, ca analist de politică externă sau analist politic, în funcţie de cum o cere subiectul pe care este invitat să-l dezbată. Mai multe asociaţii profesionale de jurnalişti au cerut televiziunilor să nu îl mai invite în platouri pe Chirieac, fără rezultat.
Armaghedonul Mugur Ciuvică
Fost şef de cabinet al preşedintelui Emil Constantinescu, conduce Grupul de Investigaţii Politice, ONG care se ocupă cu dezvăluiri privind corupţia sau legăturile cu Securitatea ale anumitor politicieni. În anii recenţi, cele mai multe dezvăluiri şi atacuri s-au concentrat în zona PDL. Ciuvică a devenit cunoscut în 2002, atunci când a fost arestat direct de pe stradă şi dus la un interogatoriu fără mandat, în legătură cu difuzarea pe internet a unui raport numit Armaghedon, în care premierul PSD Adrian Năstase era acuzat de corupţie. A absolvit Facultatea de Pediatrie a Facultăţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. Este folosit de televiziuni pentru subiectele politice şi de justiţie. Adesea, pare să deţină puterea omniprezenţei, mutându-se din studioul Realitatea TV în cel al Antenelor, într-un timp uluitor de scurt. Stilul său agresiv duce de cele mai multe ori dezbaterile în zona certei deschise.
Tudor Octavian, între consignaţii şi televiziuni
Cunoscut ca un prolific scriitor de proză scurtă, Tudor Octavian a studiat filologia. Pe lângă literatură, Tudor Octavian a scris şi critică de artă, ocupându-se şi cu tranzacţii şi licitaţii din lumea artei. Televiziunile apelează la el pentru a-şi exprima părerea pe subiecte sociale şi politice, iar Tudor Octavian nu se erijează în analist. Într-un interviu, scriitorul vorbeşte despre apariţiile sale televizate ca despre o rutină cotidiană, echivalentă cu plimbatul pe stradă: „Când am (timp), umblu prin consignaţii, mă plimb pe străzi, mă duc la ziar, la cele câteva emisiuni la care merg…”.
Misteriosul Niels Schneker
Om de afaceri, milionar, consultant financiar, analist – iată câteva dintre titulaturile sub care este prezentat Schneker la televiziunile de ştiri. Din interviurile şi portretele realizate de presă, reiese că are mai multe cetăţenii, că vorbeşte mai multe limbi străine, că a fost pilot de avioane de vânătoare sau că a colaborat cu Casa Albă. Înşiruie de asemenea o ghirlandă de titluri academice şi doreşte să i te adresezi cu titulatura de „Profesor”, după cum reiese de pe site-ul personal. Nu este clar ce fel de profesor este Niels Schneker şi ce studii are, însă domeniile în care îşi exprimă părerile şi „analizele” variază de la Orientul Mijlociu la politicile economice ale Guvernului României sau de la evoluţia pieţelor financiare la starea imobiliarelor.
Cuplul Bulai TV: el la Antene, ea la Realitatea
Poate pentru prima oară în istoria televiziunii româneşti, un cuplu şi-a împărţit teritorial dezbaterea în mass media. Reputatul sociolog Alfred Bulai apare frecvent pe posturile tv ale trustului Intact, iar Ana Bulai a devenit recent o apariţie omniprezentă la Realitatea Tv. În timp ce expertiza sociologului Alfred Bulai, fost şef al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale în guvernul Tăriceanu, doctor în sociologie şi conferenţiar universitar la SNSPA Bucureşti prezintă garanţii, soţia sa Ana Bulai se află la începutul carierei universitare în acelaşi domeniu – sociologia. Nimic nu o împiedică însă să peroreze cu aplomb pe subiecte de politică internă şi externă, fapt divers, lifestyle sau infracţionalitate.
Nu au fost incluşi în acest articol politicienii şi jurnaliştii care apar la televiziuni în acelaşi sistem-maraton şi incert din punct de vedere al expertizei. Normele Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) obligă posturile să asigure imparţialitatea având mereu invitaţi din toate partidele, iar jurnaliştii se presupune că au o oarecare legitimitate, fiind specializaţi pe domeniile lor.
