Cetăţenii ar putea alege să-şi plătească asigurarea de sănătate fie la stat, fie la privat, iar medicii vor avea voie să dea consultaţii private în spitalele publice, nu vor mai fi bugetari
şi vor fi plătiţi în funcţie de cât muncesc.
Proiectul prevede schimbări majore pentru că sunt vizate spitalele, care înghit jumătate din bugetul Sănătăţii, şi sistemul asigurărilor, unde există o situaţie de monopol a CNAS. În toamnă, va intra şi în dezbaterea Parlamentului.
Spitalele
Spitalele vor fi publice, private şi mixte (spitale publice în care se poate desfăşura şi activitate privată, spre exemplu medicii pot acorda consultaţii particulare, după program, contra cost). Marea noutate în cazul spitalelor publice este că vor fi „autonome din punct de vedere financiar”, adică nu vor mai depinde exclusiv de fondurile de la Casa de Asigurări de Sănătate. Unităţile vor primi bani şi de la casele de sănătate publice, şi de la casele de sănătate private, şi de la fundaţii ori firme care vor să facă donaţii. „Practic, proiectul va permite finanţarea spitalelor şi din alte surse, nu doar pe legea bugetului public”, explică Oana Grigore, director de comunicare la Ministerul Sănătăţii. Existenţa unor surse multiple de finanţare ar putea însemna spitale modernizate, dar şi medici plătiţi mai bine. „Medicii îşi vor primi salariile în funcţie de anumite criterii de performanţă. Astăzi, un chirurg care face 10 operaţii pe lună primeşte acelaşi salariu cu medicul care operează numai de două ori pe lună. Tot astfel, medicul care se poartă urât cu pacientul are aceiaşi bani cu cei care sunt atenţi şi amabili”, explică Grigore.
Asigurările
Cele 42 de case de asigurări vor fuziona şi vor rămâne în total 12 „societăţi mutuale”, după un model belgian. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, căreia îi sunt subordonate acum casele judeţene, se transformă în Autoritatea Naţională de Reglementare a Asigurărilor Obligatorii de Sănătate (ANRAOS).
În plus, vor intra în joc şi societăţile private de asigurări. La toate aceste societăţi de asigurări, cetăţenii care achită contribuţia vor putea depune adeziuni pentru a primi pachetul de bază de servicii medicale, precum şi un pachet opţional. „Vor deveni membri sau asociaţi ai acelei societăţi, vor putea participa inclusiv la alegerea conducerii”, explică ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi. Pe scurt, orice persoană care îşi plăteşte asigurările îşi va putea alege casa de sănătate la care vrea să fie asigurat şi să roage angajatorul să îi verse contribuţia la un anumit asigurător. „Şi cu siguranţă va fi competiţie între societăţile de asigurare”, explică Oana Grigore. Angajatorii vor putea, de asemenea, negocia cu societăţile de asigurare şi vor putea oferi angajaţilor asigurări facultative de sănătate. Acestea vor fi deductibile, suma stabilită fiind de 300 euro.
Pachetele de sănătate
Până acum, proiectul cuprinde două pachete importante. „Un pachet de bază, pentru toate persoanele asigurate care plătesc la fondul de asigurări, şi un pachet social, acordat de către stat „vulnerabililor” şi „asistaţilor social”, potrivit ministrului Cepoi. În plan ar mai intra şi un pachet special destinat celor cu boli grave, care presupun cheltuieli mari, precum şi un pachet minim, destinat neasiguraţilor. O problemă încă nerezolvată rămâne definirea pachetelor, acest lucru fiind lăsat pe baza legislaţiei secundare.
„La nivel de detaliu, pachetele de servicii medicale vor fi clarificate prin contractul-cadru şi normele de aplicare. Dacă le-am pune acum în lege, ar rezulta ceva imens, imposibil de citit”, susţine ministrul Sănătăţii. Definirea acestor pachete implică însă un risc politic destul de mare pentru că, în realitate, statul îşi permite să susţină mult mai puţine servicii decât promite. „Dacă spui electoratului că nu îi mai dai ceva gratuit, se supără pe tine. Dar trebuie să ne hotărâm: ne asigurăm pentru cancer sau «dăm câte un kil ca să ajungă la toată lumea» şi sprijinim servicii ieftine de sănătate”, a punctat Vasile Cepoi. 
