10.4 C
București
duminică, 21 aprilie 2024
AcasăGDPRSuplimentele alimentare pot aduce un supliment de boli

Suplimentele alimentare pot aduce un supliment de boli

Pot da tulburări de vedere, boli renale, hepatice, cardiace şi chiar cancer. Unele conțin niveluri nesigure de arsenic, plumb și mercur. 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele dietetice sunt înșelătoare!

APC a achiziționat 12 tipuri de suplimente alimentare în vederea realizării unui studiu privind compoziția acestora. Au fost analizate următoarele suplimente alimentare: Anticârcel (6 aditivi), S-Line Sistem 40+ (4 aditivi), Forte Crom 200 micrograme (5 aditivi), MemoPlus (9 aditivi), Aspazia 40+ (10 aditivi), Calcidin (5 aditivi), Fortifikat (6 aditivi), Sanohepatic (5 aditivi), Apuretin (4 aditivi), Supradyn (10 aditivi), Urinal Hot Drink (4 aditivi) şi Imunotus 8+ (4 aditivi).

Printre temele care frământă consumatorii contemporani, tineri și vârstnici, în mare măsură și pentru care se cheltuie sume enorme, în pofida crizei economice și a reducerii standardului individual de viață, se numără suplimentele alimentare. Nu există familie care să nu aibă cel puțin o persoană interesată de această problemă. Suplimentele alimentare se regăsesc în emi-siunile TV și radio, în presa scrisă, în discuțiile mai serioase ori mai fri-vole, în comentariile celor ce lucrează împreună, în schimbul de informații ale celor ce se cunosc de multă vreme ori care de-abia s‑au cunoscut. Oamenii normali, care nu ar avea motive să devină fanii modei suplimentelor alimentare sunt bombardați cu mesaje promoționale și ingenioase, mesaje subliminale care îndeamnă la folosirea minunilor capabile să rezolve orice: greutatea ideală, potențialul biologic, rezistența fizică, îmbunătățirea memoriei, tenul proaspăt, părul mătăsos etc.

Folosirea suplimentelor alimentare este deci o măsură de „avarie“ și în nici un caz un substitut pentru o dietă alimentară suficientă și variată. Cum orice supliment alimentar este de presupus că are anumite efecte asupra consumatorului, este firesc să fie urmărite și cunoscute aceste efecte, îndeosebi efectele adverse, nedorite; de aici enunțarea unui principiu care se impune res-pectat: dacă suntem în situația să folosim un supliment alimentar, să folosim unul care are mai multe beneficii decât efecte adverse, iar efectele adverse să fie acceptabile și nu critice.Sunt multe discuții referitoare la ce este și ce nu este un supliment alimentar, discuții care au generat opinii preluate în documente oficiale: aceste opinii sunt diferite de la o țară la alta. Așa, de exemplu, există mare diferență între considerarea suplimentelor alimentare în SUA și în Germania: americanii au acces la nenumărate suplimente nutritive, conside-rate acolo alimente. O instituție americană prestigioasă, frecvent evocată ca referință în domeniu (Food and Drug Administration – FDA), precizează că suplimentele alimentare sunt produse care nu sunt medicamente farmaceutice, aditivi alimentari (cum ar fi condimentele sau conservanții) sau alimente convenționale. În Germania, orice supliment cu acțiune terapeutică este considerat medicament, de unde și rigoarea mai pronunțată în privința procurării și consumului de suplimente nutritive.

Cine are nevoie de suplimente alimentare

O primă distincție se face lejer între cei ce au nevoie în mod obiec-tiv de suplimente alimentare și cei ce sunt „fani“ ai acestor suplimente, fără o determinare riguros necesară. În prima categorie se disting consumatori de toate vârstele și din toate categoriile sociale și profesionale, care moștenesc sensibilități și date biologice ce se reflectă în dificultăți de creștere și dezvoltare, mai apoi în dificultăți de desfășurare a profesiei, iar mai târziu în avalanșa de incomodități, insatisfacții și suferințe prilejuite de înaintarea în vârstă. Tot în această primă ca-tegorie trebuie plasați cei ce practică spor-turi și desfășoară acțiuni competitive, foarte solicitante și împinse către forme de mare risc și stres, imposibil de susținut fără aport consistent de suplimente alimentare. Consumatorii din acestă categorie sunt consiliați de specialiști (medici, nutriționiști, antrenori) care urmăresc evoluția celui consiliat și aduc corecțiile necesare în administrarea de suplimente. Cea de-a doua categorie este compusă din consumatori cu comportament de imitare foarte evident, sensibili la mode, egocentrici, excentrici etc. În cele mai multe cazuri, consumatorii din această ca-tegorie nu apelează la specialiști, administrându-și suplimentele după propriile convingeri și rețete. Se apreciază că, în țările dezvoltate, circa o treime din populație se află în această situație. În SUA, circa 60% din populația adultă este consumatoare de multivitamine. În toată lumea, femeile mai mult decât bărbații constituie un segment hotărât și consecvent al cererii de suplimente nutritive.

„Un prim sfat pentru consumatori ar fi să analizeze atent și sincer dacă sunt în situația să folosească suplimente alimentare sau se pot mulțumi cu soluția mai sănătoasă și sigură a unei diete variate și adaptate nevoilor personale. Poate este mai comod să folosim un supliment alimentar în locul unui preparat care solicită timp și puțin efort pentru achiziție și preparare, dar judecata sinceră trebuie să prevaleze, nelăsând loc riscurilor pe care le comportă apariția de complicații de care nu avem nevoie. Suplimentele, cum le spune și numele, completează o hrană, nu o înlocuiesc! Persoanele animate de gândul că trebuie să fie în rând cu lumea și la consumul de suplimente alimentare, deși sunt sănătoase, trebuie să știe că aceste suplimente sunt inutile, și chiar dăunătoare, dacă hrana este echilibrată energetic și nutrițional. Normalitatea are alți parametri în cazul fiecărui individ, de aceea cel ce dorește să-și schimbe «normalitatea» trebuie să știe că are de învins unele inconveniente, iar în această acțiune are nevoie de monitorizarea unui specia-list“, a explicat prof. univ. dr. Ion
Schileru, de la Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

La nivel global, piața suplimentelor alimentare se apropie repede de va-loarea de 100 de miliarde de dolari SUA (în 2003 era de peste 50 miliarde, iar 10 ani mai târziu depășea 82 de miliarde). Aproape o treime din această piață revine Europei, primele patru țări europene la acest capitol fiind Italia, Germania, Marea Britanie și Franța.

Beneficii, temeri și riscuri

Lumea medicală rămâne însă pe poziția de critic al utilizării de suplimente alimentare pentru scopuri considerate subiective și stăruie ca utilizatorii acestor produse să se concentreze pe aspecte de fond: consolidarea sănătății, recuperarea pierderilor de energie și vitalitate în activitățile solicitante impuse de ritmul vieții cotidiene.

Denaturările și falsificările suplimentelor alimentare constituie o temă generatoare de temeri îndreptățite.

În SUA se constată că cele mai multe suplimente sunt de calitate slabă, circa o treime nu conțin substanțele active indicate, și tot o treime din aceste produse conțin substanțe nelistate. Se practică pe larg fraude de etichetare.

Un studiu internațional sponsorizat de Comitetul Internațional Olimpic – CIO și efectuat de Institutul de Biochimie al Universității din Köln asupra suplimentelor alimentare pentru sportivi, din 13 țări, arată că în 11% din probele cercetate s-au descoperit ingrediente de natura pro-hormonilor fără menționarea acestora pe ambalaj; chiar dacă aceste ingrediente nu sunt pe lista substanțelor interzise, pot genera accidental concluzii de dopaj pozitive, cu toate consecințele asupra sporti-vilor testați.

„În ultimele decenii a apărut un nou trend, aportul de suplimente nutriționale, cu scopul de a preveni apariția unor afecțiuni, de la afecțiuni dermatologice, boli cardiovasculare, până la cancer, pentru a ameliora simptomele bolilor cronice sau chiar a vindeca boli, inclusiv ca terapie anti-ageing. Greșit ! Conform FDA (Food and Drug Administration) din SUA, suplimentele nutriționale sunt încadrate la categoria alimente, nefiind considerate medicamente. Prin urmare, suplimentele nu au rolul de a preveni, trata sau vindeca boli. Și atunci de ce le iau pacienții? Poate pentru că stă în natura umană să ne agățăm de o iluzie, de speranța vindecării sau pentru că trăim dorința ascunsă a tinereții fără bătrânețe. Deși suplimentele nutriționale sunt considerate sigure și la doze mai mari, depășirea acestor doze poate avea efecte nedorite, de la erupții cutanate, uscăciune excesivă a pielii, tulburări de vedere, renale sau hepatice, până la diaree sau constipație, tulburări cardiace sau chiar creșterea riscului de cancer, potrivit unor studii recente din SUA“, a precizat şi dr. Anca Răducan, medic specialist dermatolog, doctor în științe medicale.

Un reputat specialist finlandez, profesor de siguranță alimentară, constată că „mai mult de 90% din mențiunile de sănătate de pe suplimentele dietetice sunt incorecte“ (Marina Heinonen, Suplimente alimentare, o mulțime de farsori, Yle.fi, 17/10/2012).

Materialele făcute publice de Con-sumer Report (purtătorul de voce al consumatorilor de pretudindeni, înființat în 1936; v. detalii la
www.consumerreport.org) arată că în numeroase suplimente alimentare s‑au găsit niveluri nesigure de arsenic, cadmiu, plumb și mercur.

Dintre numeroasele aspecte gene-ratoare de teamă în legătură cu suplimentele alimentare, se prezintă în continuare câteva din cele mai importante.

În principiu, cercetătorii acceptă că suplimentele alimentare sunt sigure, dar:

– suplimentele alimentare sunt periculoase pentru oamenii sănătoși, cărora le pot crea dezechilibre;

– suplimentele de fier în timpul sarcinii sunt periculoase;

– suplimentele alimentare nu sunt întotdeauna brevetate, deci nu li se cunosc efectele pe termen lung
(chiar în SUA se raportează că doar un procent infim – circa 0,3% – dintre suplimente sunt cercetate în privința efectelor secundare);

– este foarte probabil ca versiunea de supliment pe care o cumpărați să nu fie cea cercetată de specialiști;

– efectul vitaminei D asupra den-sității osoase este neînsemnat, în pofida practicii largi de folosire a acestei vitamine pentru prevenirea osteoporozei;

– un conținut de 0,7-1,2 ppm (părți pe milion) fluor în apa de băut face inutilă și chiar periculoasă practica răspândită de a administra supliment de fluor copiilor;

– cu toate că ne dorim și credem în intimitatea noastră că există soluții-minune la nevoile noastre, acest deziderat rămâne un vis frumos pentru cei mai mulți dintre noi (deseori aflăm despre astfel de întâmplări extra-ordinare, dar suntem dezamăgiți când constatăm că minunea nu funcționează și la noi);

– dozele exagerate determină reacții neplăcute ale organismului (între care și durerile de cap și greața); pe termen lung, se suprasolicită ficatul și se instalează osteoporoza; de asemenea, rinichii sunt deseori victime ale supraconsumului de suplimente alimentare;

– utilizarea concomitentă a mai multor suplimente alimentare constituie prilej sigur de neplăceri;

– efectele nedorite nu se instalează în mod egal la toți consumatorii de suplimente: există diferențe majore de la un organism la altul;

– o serie de suplimente alimentare conțin substanțe psihoactive, indiferent dacă sunt naturale sau chimice;

– nu tot ce este prezentat ca natural ori „naturist“ este și natural.

„Atunci când vorbim despre suplimentele alimentare, părerile sunt împărțite. Unele persoane consumă, dar mai mult pentru că au auzit că fac bine la una sau la alta și sigur la imunitate, altele nu, pentru că nu înțeleg la ce folosesc, și
doar o mică parte consumă în cunoștință de cauză. Și toate acestea pentru că nu înțelegem sensul și rostul suplimentelor alimentare în viața noastră. Suplimentele de bună calitate nu se prea găsesc în farmacii, cu toate că acestea au rafturile pline cu diverse variante, ele trebuie să provină din surse naturale, organismul nostru nu poate metaboliza vitamine și minerale din surse sintetice“, a declarat dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate“, membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică“, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață“ (ELMO).

„Asistăm în ultima perioadă de timp la o campanie agresivă, fără precedent, din partea unor producători de suplimente alimentare, dusă cu scopul de a crește numărul celor care consumă astfel de produse. Pentru orice formă de disconfort temporar creată de către unii consumatori prin modificări aduse stilului de viață, care se regăsesc, de exemplu, în anumite greșeli făcute în alimentația de zi cu zi, care pot să însemne o asociere greșită a alimentelor sau alimente încărcate cu carbohidrați/grăsimi/sare, unii producători de suplimente alimentare ne oferă soluția lor la necazul nostru și anume, pastila minune care îți ia durerea cu mâna, care te face mai optimist, mai productiv, adică îți aduce numai beneficii și asta la un cost insignifiant. Iar acei consumatori, în loc să identifice cauzele care au dus la apariția acelei probleme sau să se adreseze unui specialist și să acționeze asupra lor pentru a înlătura efectul acestora, aleargă repede la farmacie pentru a cumpăra acel produs minune despre care au auzit la radio sau la televizor că este un adevarat panaceu pentru problemele lor“, a explicat şi conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.

Cele mai citite

Erdogan cere unitate palestinienilor după o întâlnire cu Ismail Haniyeh, liderul Hamas

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a cerut sâmbătă palestinienilor „să se unească”, după o întâlnire la Istanbul cu liderul Hamas, Ismail Haniyeh, potrivit AFP...

Erdogan cere unitate palestinienilor după o întâlnire cu Ismail Haniyeh, liderul Hamas

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan le-a cerut sâmbătă palestinienilor „să se unească”, după o întâlnire la Istanbul cu liderul Hamas, Ismail Haniyeh, potrivit AFP...

FCSB e foarte aproape de titlu în SuperLigă după 2-2 cu Rapid București

FCSB a terminat la egalitate cu Rapid București, scor 2-2 într-o partidă spectaculoasă pe Arena Națională, gazdele bifând încă un pas către un titlu...
Ultima oră
Pe aceeași temă