Cele mai multe spitale propuse pentru reprofilare şi comasare funcţionează în clădiri vechi de peste un secol, au efectivele de personal sub necesar şi sunt la mică distanţă de unităţile sanitare cu adresabilitate crescută, a declarat ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, potrivit Mediafax.
„Dintre cele 435 de unităţi sanitare cu paturi care există în prezent atât în reţeaua Ministerului Sănătăţii, cât şi în administrarea autorităţilor locale, am propus ca un număr de 182 de unităţi să rămână fără personalitate juridică, adică să fie desfiinţate. Astfel, în România, vor rămâne în funcţiune 253 de unităţi sanitare cu paturi”, a precizat ministrul Sănătăţii.
Dintre cele 182 de spitale, 111 unităţi sanitare vor fi comasate, iar restul de 71 sunt unităţi care se vor reprofila în cămine de bătrâni sau centre de permanenţă.
„În cele 111 unităţi sanitare comasate avem un număr de peste 2.000 de medici şi aproximativ 8.000 de asistenţi medicali, din care o parte vor rămâne în secţiile transformate, iar altă parte vor fi repartizaţi în unităţile din judeţul respectiv. Numărul de paturi din unităţile comasate este de aproximativ 19.000„, a spus ministrul Sănătăţii.
Spitale desfiinţate
Cseke Attila a indicat câteva spitale care funcţionează în clădiri vechi şi în care numărul de medici este redus.
Astfel, în judeţul Alba, Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud se comasează cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba-Iulia. Cseke a precizat că în Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud lucrează doar şase medici la 120 de paturi, la care se adaugă 26 de asistenţi medicali.
„Distanţa dintre Aiud şi Alba-Iulia este de 29 de kilometri. Ce raţiune ar fi ca să menţinem un spital şi să nu îl putem transforma în secţie exterioară pentru cazurile de specialitate?”, a spus Cseke Attila.
Tot în judeţul Alba, în localitatea Câmpeni există două spitale, cel de Boli Cronice şi Spitalul Orăşenesc, acestea fiind propuse pentru comasare.
„În primul caz (Spitalul de Boli Cronice Câmpeni, n.r.) sunt doar doi medici şi 13 asistenţi medicali pentru 90 de paturi de cronici. De ce această unitate nu ar putea deveni secţie exterioară cu aceeaşi activitate medicală, având în vedere că nu există personal sanitar suficient pentru a face performanţă?”, a adăugat ministrul.
În judeţul Hunedoara, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Geoagiu şi Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad ar urma să fie comasate cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva.
Ministrul Sănătăţii a explicat că Sanatoriul din Geoagiu are şase medici la 230 de paturi, iar cel din Brad are trei medici la 155 de paturi.
„La Geoagiu, din 121 de angajaţi sunt doar şase medici, 31 fiind personal muncitor. Distanţa de la Geoagiu la Deva este de 48 de kilometri. Nu cred că este nevoie de spital, cred că activitatea medicală poate continua şi în cadrul unei secţii exterioare de specialitate. Din oraşul Brad până la Deva sunt doar 29 de kilometri. Pentru ce avem nevoie de spitale dacă urgenţele sau afecţiunile acute se tratează tot la Deva. Cred că sanatoriul poate funcţiona ca secţie exterioară cu aceeaşi activitate”, a adăugat ministrul.
În ceea ce priveşte criteriul distanţei pe care Ministerul Sănătăţii l-a luat în considerare când a propus comasarea unităţilor sanitare, Cseke Attila a dat exemplul Spitalului din Câmpia Turzii.
„Vă dau un exemplu: Câmpia Turzii şi Turda. Două localităţi la mai puţin de 10 kilometri una faţă de cealaltă. În ambele avem două spitale municipale cam de aceeaşi categorie” , a explicat ministrul.
Cheltuieli nejustificate
În ceea ce priveşte bugetul şi situaţia financiară, Cseke Attila a spus că sunt spitale cu cheltuieli care nu justifică funcţionarea.
Ministrul a dat ca exemple în acest sens Centrul de Sănătate Teaca, din Bistriţa-Năsăud, care în 2010 a avut un buget total de 401 milioane de lei vechi. „Atât au cheltuit. Dacă împărţim la 12 luni, înseamna vreo 30.000.000 de lei vechi pe lună. Ce indicatori are o astfel de unitate? Probabil că 30 de milioane au fost doar salariile”, a precizat ministrul.
De asemenea, Centrul de Sănătate Ciacova, din Timiş, a avut anul trecut un buget de 503 milioane de lei vechi, iar Centrul de Sănătate Mociu, din Cluj, a cheltuit 778 de milioane de lei vechi. „Este situat la 45 de kilometri de Cluj şi cred că ar fi mult mai potrivit pentru transformarea într-un centru de permanenţă”, a explicat Cseke Attila.
Ministrul a vorbit şi despre spitalele care funcţionează în clădiri vechi de peste o sută de ani.
„Avem spitale în clădiri mai vechi de o sută de ani. De exemplu, un pavilion al Spitalului Orăşenesc Tăşnad datează din 1800, ultima reabilitare fiind realizată în 1971. În Mehedinţi, Spitalul Orăşenesc de la Strehaia a fost construit în 1927 şi nu a mai fost reabilitat de atunci niciodată. Alt exemplu: Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila, cu două pavilioane, A şi B, din 1897. Alt exemplu: Spitalul Orăşenesc Anina este contruit în anul 1913 şi are patru medici, toţi rezidenţi. Centrul de Sănătate Chişineu-Criş, mult comentat, are cinci posturi de medici ocupate, din care doi rezidenţi”, a adăugat ministrul Sănătăţii.
De asemenea, un spital din Mozăceni, Argeş, are pavilioane din 1889 şi un singur medic, iar Spitalul de Boli Cronice Iveşti, din judeţul Galaţi, are trei medici şi o construcţie din 1889, nereabilitată până în prezent.
„Ce performanţă medicală poate face un spital ca cel de boli cronice din Mozăceni, care are pavilioane construite din anul 1889, un singur medic internist, un farmacist cu jumătate de normă şi patru asistenţi medicali”, a mai spus ministrul.
Cseke Attila a adăugat că foarte mulţi medici au mai multe contracte cu spitalele mici şi vin în aceste unităţi doar o perioadă determinată de timp. „Nu cred că aceste unităţi sanitare mai corespund nevoilor din 2011”, a conchis ministrul Sănătăţii.
Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a afirmat că economiile realizate prin comasări şi reprofilări de spitale nu rezolvă problemele de finanţare din sistem şi a acuzat mentalitatea conform căreia sunt dorite servicii medicale ca în Occident, dar cu regulile noastre.
Ministrul a spus că, în actuala organizare, câteodată este finanţat de două ori acelaşi serviciu, pentru că în aceeaşi clădire sunt două instituţii medicale. Potrivit ministrului, cele 71 de unităţi sanitare care vor fi reprofilate au 794 de medici şi 2.533 de asistenţi medicali.
Cseke a mai spus că bugetul pe 2010 al celor 71 de unităţi se ridica la 203 milioane de lei, din care, scăzând cheltuielile de personal, care rămân ale sistemului, ar rezulta o economie de 81 de milioane de lei pe an. El a avertizat autorităţile locale care refuză reprofilarea spitalelor din subordine că de la 1 aprilie nu vor mai primi finanţare pe actuala structură.
