Costul tratamentului este unul dintre ultimele criterii pe care bucureştenii îl iau în seamă atunci când aleg o clinică privată.
Dotările cabinetului şi timpul de aşteptare sunt principalele criterii de selecţie pe care locuitorii Capitalei le iau în seamă când e vorba să aleagă o clinică privată, relevă un studiu al Mednet Marketing Research Center. Paradoxal pentru o ţară ai cărei locuitori au cele mai mici venituri din Uniunea Europeană, criteriul preţului vine abia pe locul al treilea pentru bucureşteni şi pe locul al patrulea pentru românii din provincie, după renumele medicilor. Alte criterii de selecţie men-ţionate în studiu sunt renumele clinicii, aspectul ei exterior şi poziţia în oraş a cabinetului. „Chiar dacă atât bucureştenii, cât şi locuitorii din celelalte mari oraşe ale ţării consideră aparatura medicală ca fiind cel mai important criteriu de alegere a unei clinici medicale private, acesta este un aspect ce nu poate fi evaluat în mod corect de către populaţie, fiind mai degrabă legat de imaginea pe care fiecare clinică, cabinet medical şi spital privat şi-o promovează”, comentează Lăcrămioara Voinea, managing director al Mednet.
Piaţă în creştere
Majoritatea locuitorilor Capitalei se tratează sau măcar s-au tratat cel puţin o dată într-o cli-nică privată, relevă studiul citat. Potrivit documentului, la jumătatea acestui an, peste 62% din bucureşteni intraseră cel puţin o dată într-o clinică privată. Procentul este de două ori mai mare decât cel înregistrat în 2004, când doar 34% din bucureşteni au răspuns pozitiv la întrebarea „Aţi apelat până acum la serviciile unei clinici sau ale unui cabinet medical privat?”. „Disponibilitatea bucu-reş-tenilor de a apela la serviciile medicale private este susţinută şi de intenţia acestora de a apela la serviciile unui spital privat în cazul în care vor avea nevoie (59,0%)”, arată studiul Medibus 2010. Numărul bucureştenilor care s-ar trata într-un spital privat, în ciuda costurilor semnificativ mai mari decât cele din spitalele de stat, este şi el important. „80% din locuitorii Capitalei ar apela la serviciile unui spital privat, chiar dacă ar trebui să plătească mai mult decât ar plăti într-un spital de stat”, precizează studiul. Iar opţiunea bucureştenilor este perfect justificată având în vedere starea sistemului medical autohton.
Sistemele publice de sănătate din România şi Bulgaria sunt cele mai slabe din Europa, cele două ţări confruntându-se cu numeroase probleme – de la lipsa medicamentelor de bază şi a aparaturii medicale până la corupţie. Într-un raport recent pu-bli-cat, Comisia Europeană prez-intă o statistică mai mult decât îngrijorătoare. „Două treimi din români au dat bani personalului medical, iar 81% sunt de părere că astfel de plăţi au avut un rol extrem de important în felul cum au fost trataţi”, relevă documentul. Situaţia este extrem de gravă şi în ceea ce priveşte raportul dintre numărul medicilor şi al asistentelor şi populaţia ţării. În România 19 medici şi 42 de asistente au grijă de 10.000 de locuitori, în timp ce media în zona balcanică este de 32 de medici şi 79 de asistente la fiecare 10.000 de locuitori. Şi din acest punct de vedere stăm cel mai prost în UE, iar acesta este un argument în plus pentru liberalizarea seriviciilor medicale. Oportunitatea este sesizată şi de companiile de asigurări, care au început să dezvolte din ce în ce mai multe poliţe de asigurare de sănătate. Unele dintre ele permit chiar efectuarea de tratamente în străinătate, la costuri nu cu mult mai mari decât cele percepute în România.
