În România, există peste 80 de laboratoare de somnologie care marchează progresele de la an la an, atât din punct de vedere al numărului de cazuri diagnosticate şi tratate, cât şi din punctul de vedere al gradului de dificultate al acestor cazurilor. Cu toate acestea, somnologia nu este încă recunoscută ca specializare în ţara noastră şi de aceea diagnosticul şi tratamentul tulburărilor de somn nu sunt compensate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Astfel, în prezent, doar 3.000 din cei peste un million de români care suferă de tulburări ale somnului sunt diagnosticaţi şi trataţi.
„Este vital ca factorii de decizie din sistemul de sănătate românesc să recunoască somnologia ca specialitate şi să înceapă să investească atenţie şi resurse în dezvoltatea acestei arii atât de importante a sănătăţii“, a declarat prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele interimar al Societăţii Române de Pneumologie.
Somnologia este o supraspecializare medicală omologată în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, deoarece acoperă o patologie importantă şi contribuie la reluarea vieţii profesionale şi sociale a pacienţilor care, suferind de tulburări în somn, pot deveni o problemă serioasă pentru comunitate. Şoferii profesionişti, controlorii de trafic sau mecanicii de locomotive care suferă, de exemplu, de un sindrom de apnee în somn de tip obstructiv şi nu se tratează riscă să producă accidente prin adormire la volan sau la locul de muncă.
Costurile directe şi indirecte ale afecţiunilor legate de somn nediagnosticate şi netratate au implicaţii negative majore pentru sistemul naţional de sănătate. De exemplu, absenţa depistării precoce a sindromului de apnee în somn de tip obstructiv atrage în timp complicaţii cardiovasculare (infarct miocardic, tulburări de ritm, hipertensiune arterială rezistentă la tratament), neurologice (accidente vasculare cerebrale), respiratorii (insuficienţe respiratorii, complicarea unui astm bronşic sau a BPOC-ului), diabet zaharat, tulburări erectile, impotenţă, sindrom metabolic etc.
„Progresele mici, dar constante, ne permit să fim optimişti pentru viitor şi să nu dezarmăm în demersurile pe care le facem pentru acreditarea laboratoarelor şi asigurarea compensărilor la Casa Naţională de Asigurări. Având în vedere interesul în creştere al medicilor pneumologi, cardiologi, ORL, faţă de această supraspecializare, precum şi activităţile de informare şi instruire ale Societăţii Române de Pneumologie împreună cu firmele care distribuie aparatură specializată, estimăm o creştere continuă şi constantă a reţelei de laboratoare de somnologie, de 10-15% în fiecare an”, a spus prof. dr. Florin Mihălţan.
În ultimii ani, ca urmare a înmulţirii laboratoarelor de somnologie, numărul românilor diagnosticaţi cu afecţiuni ale somnului a crescut, dar puţini dintre ei îşi permit să facă terapie. Pacienţii cu sindrom de apnee în somn de tip obstructiv ar trebui să-şi cumpere un aparat CPAP, care se poartă noaptea pe faţă pentru a ţine deschisă calea respiratorie şi a împiedica producerea pauzelor în respiraţie. Din nefericire acest aparat, extrem de eficace, costă între 700 şi 2.000 de euro, iar majoritatea bolnavilor nu şi-l permit. Alternativa este închirierea aparatului de la un laborator de somnologie, care costă 100 de euro pe lună, dar pentru că tratamentul nu compensat de casa de asigurări, 57% din pacienţi renunţă la el.
În încercarea de a sensibiliza autorităţile cu privire la această problemă, Societatea Română de Pneumologie sărbătoreşte anual Ziua Internaţională a Somnului prin activităţi de informare în toate laboratoarele de somnologie din ţară. Aceasta reprezintă o celebrare a somnului şi un prilej de dezbatere a problemelor importante în legătura cu somnul. Anul acesta, sub sloganul „Cine doarme bine îmbătrâneşte sănătos”, specialiştii şi-au propus să atragă atenţia asupra tulburărilor de somn înregistrate cu precădere la adulţii în vârstă. Un somn bun este posibil la orice vârstă, iar acest lucru are o importanţă vitală pentru starea generală de sănătate.
