Cum nici UDMR nu ar vrea într-adevăr să iasă de la guvernare şi nici PDL nu doreşte să se „lege la cap” acum cu Ministerul Sănătăţii, cele două formaţiuni au găsit formula de compromis: Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate va fi doar în coordonarea MS.
Trecerea CNAS în coordonarea Ministerului Sănătăţii, şi nu în subordinea sa, aşa cum UDMR ceruse iniţial, nu va schimba semnificativ lucrurile în sistemul sanitar. Mai exact, şeful Casei va fi în continuare numit de premier şi va avea puterea de a decide cum împarte banii, fiind doar nevoit să respecte politicile publice de sănătate ale MS. Practic, Ministerul Sănătăţii rămâne instituţia care stabileşte politicile de sănătate, iar CNAS cea care împarte banii asiguraţilor către medicii de familie, spitale, policlinici, la–bo-ratoare. Primei instituţii îi revin anual 1,5 miliarde de euro, celei de-a doua, de trei ori mai mult. Tot CNAS administrează şi programele naţionale de sănătate (diabet, cancer, tuberculoză), unde se învârt sume de zeci de milioane de euro. Potrivit premierului Emil Boc, CNAS rămâne „principalul ordonator de credite”, deşi reforma iniţiată de Cseke Attila prevedea subordonarea CNAS Ministerului Sănătăţii, ceea ce ar fi însemnat că „ministerul dictează, CNAS aplică”. „Ca să poţi să faci reformă, e nevoie să ai controlul într-un domeniu”, consideră şi Mircea Cinteză, fost ministru al Sănătăţii.
Ce a cerut UDMR şi ce a primit
Prima şi cea mai importantă doleanţă a UDMR a vizat subordonarea CNAS Ministerului Sănătăţii. Deci, nu coordonare, ci subordonare, după cum declara chiar liderul Uniunii, Kelemen Hunor: „Ori Casa intră în subordinea Ministerului Sănătăţii, ministrul fiind ordonatorul principal de credite – şi mi se pare absolut firesc să fie aşa -, ori trebuie găsită o altă soluţie”. Cererea se bazează pe faptul că cea mai mare parte a bugetului acordat domeniului este gestionată de CNAS, condusă de un om al PDL, Lucian Duţă. „85% din banii din sănătate sunt la CNAS, dar când e vreo problemă, ministrul e tras la răspundere”, a sintetizat problema UDMR ministrul Mediului, Laszlo Borbely.
Ulterior, maghiarii au mai cerut ca la următoarea rectificare bugetară MS să primească mai mulţi bani şi să fie deblocate posturile din spitale. Iar ca plusare pe palierul politic, UDMR a avansat, potrivit deputatului Marton Arpad, dorinţa de a primi încă un minister, dacă PDL nu acceptă să renunţe la controlul asupra CNAS.
În cazul în care nu ar fi ajuns la un compromis până vineri, când expiră interimatul lui Cseke Atilla, democrat-liberalii ar fi putut merge pe varianta preluării interimatului de către premier, maximum 45 de zile. Această variantă ar fi creat însă probleme în implementarea măsurilor negociate cu partenerii europeni. În plus, democrat-liberalii vor să-şi asocieze numele cu incomodul Minister al Sănătăţii în aceeaşi măsură în care maghiarii sunt tentaţi acum de o ieşire de la guvernare. Adică, deloc.
Jocul declaraţiilor
Liderii PDL şi UDMR nu s-au înţeles în prima parte a zilei cu privire la trecerea CNAS în subordinea Ministerului Sănătăţii, aşa cum au cerut maghiarii pentru a nominaliza un nou ministru. Şi au avut grijă să arate acest lucru prin declaraţiile tăioase făcute. „UDMR a venit cu o propunere, ea nu e neapărat acceptabilă. Se discută”, declara prim-vicepreşedintele PDL Teodor Baconschi. „De principiu, Casa trebuie să fie autonomă”, a întărit şi liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. De partea cealaltă, reprezentanţii UDMR şi-au întărit refuzul de a avansa vreun nume până când nu se rezolvă problema statutului CNAS, problemă care a stat la baza demisiei lui Cseke Attila.
După câteva ore şi o întâlnire între premierul Emil Boc şi Kelemen Hunor, UDMR a ieşit cu un comunicat de presă pentru a-l anunţa pe Ritli Ladislau drept propunere oficială pentru portofoliul Sănătăţii. Acelaşi Ritli Ladislau, director al Spitalului Municipal „Dr.Gavril Curteanu” din Oradea, propus încă de acum aproape zece zile de UDMR Bihor. La închiderea ediţiei, acesta urma să depună jurământul la Palatul Cotroceni.
