19.2 C
București
sâmbătă, 15 iunie 2024
AcasăGDPRPericolele din pasta de dinți pentru copii (II)

Pericolele din pasta de dinți pentru copii (II)

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România lansează Campania națională de informare și conștientizare a consumatorilor intitulată „S.O.S – produsele cosmetice și de îngrijire personală“.

Alegerea unui produs cosmetic sau de îngrijire personală nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar și aspectelor ce țin de etichetare, coroborate și cu unele lipsuri de natură legislativă. Această campanie de informare se adresează tuturor celor care sunt preocupați de propria sănătate.

(continuare din ediția de ieri a studiului privind calitatea pastei de dinți pentru copii)

Analiza produselor

Data durabilității minimale/termenul de valabilitate se menționează în mod expres la numai 33% dintre produsele analizate, în timp ce la 67% dintre produsele analizate există doar o pictogramă care nu este înțeleasă de către consumatori și care transmite timpul de folosire a pastei de dinți după deschiderea tubului. 24% dintre tuburile de pastă de dinți analizate nu sunt sigilate.

Timpul de folosire a tubului după deschidere variază după cum urmează:

  La 51% dintre produsele analizate acesta este de 12 luni de la deschiderea tubului;

  La 14% dintre produsele analizate acesta este de 6 luni de la deschiderea tubului;

  La 2% dintre produsele analizate acesta este de 24 luni de la deschiderea tubului;

  33% dintre pastele de dinți analizate au inscripționat pe cutie/tub numai data durabilității minimale (DDM).

Termenul de valabilitate (data durabilității minimale) este primul aspect pe care trebuie să-l verificăm înainte de a cumpăra o pastă de dinți. Acest termen poate fi indicat în două moduri. Pentru produsele cu o dată a durabilității mai mică de 30 de luni, se indică prin inscripționarea zilei (dacă este cazul), lunii și anului până la care produsul își păstrează calitățile, dacă se respectă cerințele de păstrare. Pentru produsele cu o durabilitate mai mare de 30 de luni, data până la care pot fi utilizate se exprimă prin inscripționarea unei cutii deschise alături de o cifră și litera M, indicând numărul de luni de valabilitate din momentul deschiderii produsului, adică cât timp poate fi folosită pasta de dinți după deschiderea tubului, respectiv după prima utilizare.

Totuși, pentru ca produsul să poată fi utilizat în siguranță, nu este suficient ca acesta să fie în termenul de valabilitate. Pasta de dinți trebuie păstrată la temperaturi cuprinse între 5 și 25 grade Celsius, ferită de umezeală și de razele soarelui. Ambalajul nu trebuie lăsat deschis mai mult decât este necesar pentru a utiliza produsul, astfel încât să se evite acumularea de praf și bacterii și degradarea compușilor chimici.

Dacă vreți să fiți absolut siguri că folosiți o pastă de dinți sănătoasă, Loredana Kaschovits vă propune să încercați să o preparați singuri acasă. Ne propune câteva ingrediente sănătoase cum ar fi: ulei de cocos virgin nedezodorizat, bicarbonat de sodiu alimentar, sare neiodată, argilă albă, argilă roz, glicerină vegetală, tinctură de propolis, uleiuri esențiale (mentă, cuișoare, lavandă, eucalypt, tea tree, cimbru).

„A nu se ingera! Cred că ați citit recomandarea asta pe toate tuburile de pastă de dinți. Spune-i asta copilului tău și mai spune-le și gingiilor să fie cuminți și să nu absoarbă nimic din pasta nocivă care curăță dinții. Gingiilor, fiți cuminți și cooperante când vă servesc Sodium Lauryl Sulfate, surfactantul responsabil de spuma ieftină și abundentă. E cel care poate provoca sângerări, dacă nu știați, sau Glicerina glycol, care se adaugă în pasta de dinți pentru a preveni uscarea ei. O mai puteți întâlni în soluțiile antigel. Dacă este ingerat, acest ingredient poate provoca stări de greață. Alte ingrediente de evitat sunt dioxid de titan, fluor, aspartam sau alți îndulcitori, parabeni, EDTA.“ Loredana KASCHOVITS, antreprenor cosmetice naturale

Câteva rețete la îndemână:

1. Pasta pentru dinți și gingii sensibile:

  50 gr argilă albă

  50 ml glicerină vegetală

  15 pic. ulei esențial mentă

  15 pic. ulei esențial cuișoare

Se amestecă treptat glicerina și argila albă. Se adaugă treptat uleiurile esențiale.

Produsul se depozitează într-un recipient închis la culoare, ferit de căldură.

2. Pastă de dinți pentru respirație plăcută:

3 lingurițe bicarbonat de sodiu

2 lingurițe ulei de cocos

20-25 pic. ulei esențial de mentă

Se amestecă uleiul de cocos cu bicarbonatul de sodiu până când amestecul devine omogen. Adăugați treptat picăturile până la gradul de aromă dorit.

Se depozitează într-un recipient închis la culoare cu capac.

3. Pastă de dinți pentru cicatrizarea rănilor:

50 gr argilă albă

50 gr bicarbonat de sodium

50 gr glicerină vegetală

1/3 linguriță sare de mare fină neiodată

8 picături de ulei esențial de Tea tree

8 picături de ulei esențial de lavandă

8 picături de ulei esențial de cimbru

Se amestecă până se omogenizează. Adăugați treptat picăturile până la gradul de aromă dorit.

Se depozitează într-un recipient închis la culoare cu capac.

 „Pasta de dinți obișnuită conține anumite substanțe care fac dinții să arate bine și curați, însă erodează lent smalțul și gingiile. Pastele de dinți cu proprietăți de albire sunt printre cele mai toxice. Dacă optați pentru o pastă de dinți 100% naturală pentru copilul dvs., iată ce ingrediente trebuie să evitați și de ce: fluorul este un perturbator endocrin care calcifică glanda pineală și poate reduce funcționarea glandei tiroide și a celei suprarenale. Fluorul mărește riscul de cancer, afectează ADN-ul, inactivează enzimele din corp, accelerează îmbătrânirea, atacă sistemul imunitar și ar trebui evitat atât în pasta de dinți cât și în apă. Propilen glicolul este o formă de ulei mineral. Propilen glicolul de uz farmaceutic se folosește în multe produse, printre care și pasta de dinți ca solvent sau surfactant. Glicerina ca atare nu este toxică. Problema este că glicerina, frecată de suprafața dinților, lasă o urmă foarte greu de înlăturat. Calciul și fosforul, minerale de care dinții au nevoie și sunt în mod normal prezente în salivă, circulă constant printre dinți. Reziduurile de glicerină împiedică această circulație naturală, procesul de demineralizare și remineralizare naturală. Trebuie să vă clătiți de 20-30 de ori ca să se înlăture urmele de glicerină. Acest lucru accelerează formarea cariilor și a altor probleme dentare. Sorbitolul este folosit ca agent de îngroșare și umectant pentru a preveni întărirea pastei de dinți când se deschide tubul sau când aceasta este expusă la aer. Sorbitolul este un alcool carbohidrat (similar cu xilitolul) folosit pentru îndulcirea anumitor produse «sănătoase». Desigur, daca vreți o gură sănătoasă, nu puneți substanțe chimice pe periuța de dinți. Aproape întotdeauna se dovedesc a avea efecte dăunătoare pe termen lung“, Alec Blenche, Co-Owner și Co-Founder la Viața în verde viu

Recomandări de igiena orală pentru copii din partea dnei Dr. Roxana Șerban – Clinica Dental One:

4 luni-2 ani

– Între 4-6 luni încep să apară primii dinți.

– Periajul începe odată cu apariția dinților pe arcadă cu periuțe speciale de dimensiuni mici, cu peri fini, care ajută și la periajul gingiilor, care sunt sensibile în acea perioadă. La acea vârstă, părintele va peria copilul.

–  Până la 2 ani ar trebui să se definitiveze erupția dinților de lapte.

 Copilul este predispus la înghițirea pastei de dinți, deci se recomandă pasta adecvată vârstei, fără fluor.

2-4 ani

– De la 2-3 ani copilul trebuie să învețe să se perieze corect singur dar sub supravegherea părintelui, după 3 ani se poate indica și o periuță electrică, potrivită vârstei.

5-7 ani

– După 5 ani poate începe erupția dinților definitivi.

–  Atenție la primii molari care pot să fie confundați cu dinți de lapte de către părinți. Se recomandă sigilarea acestora după erupția totală.

  La această vârstă folosesc tot periuțe pentru copii de dimensiuni mici și cu perii moi sau electrice.

 Vârsta optimă pentru primul control ortodontic este 7 ani. Până la vârsta de 7 ani apar primii molari definitivi, care definesc mușcătura. Aceasta este perioada în care medicul ortodont poate evalua mușcătura completă.

8-12 ani

– Continuă erupția dinților permanenți.

– Se recomandă sigilarea molarilor care apar la 12 ani.

Copiii mici nu trebuie să doarmă cu biberonul în gură, dacă acesta conține substanțe dulci, deoarece pot să apară carii ale dinților temporari. Se va descuraja sugerea degetului sau a altor obiecte, care poate determina modificări ale poziției dinților sau formei oaselor maxilare.

Întrebări frecvente

1. Mai are rost să tratăm dinții de lapte dacă tot vor cădea?

Menținerea integră a dinților temporari este foarte importantă pentru obținerea unei armonii dentare în această etapă a dentiției. Dinții temporari au aceeași structură ca și dinții definitivi (au smalț, au dentină, au nerv ce poate da dureri exact ca la „oamenii mari“), iar ei trebuie menținuți pe arcade până la vârsta normală de exfoliere (vârsta la care trebuie să cadă). Extracția lor înainte de termen determină dezechilibre în erupția dinților permanenți.

2. Am observat că de pe la 4-5 ani i s-au rărit dinții. Este normal?

Da, este absolut normal. Maxilarele copilului au un puseu de creștere spre a se pregăti pentru erupția dinților permanenți. Drept consecință, dințișorii temporari rămân “rari“.

3. La ce vârstă încep să cadă dinții de lapte?

În mod normal, în jurul vârstei de 6 ani. Dinții de lapte încep ușor să capete mobilitate din ce în ce mai mare până la căderea dintelui de pe arcadă. Vârsta de 6 ani este orientativă, deoarece variații de 6 luni sau 1 an în plus sau în minus se încadrează în limitele normalului.

4. Pot să știu de acum dacă copilul meu va avea dinții „strâmbi“?

Un aspect important al primelor vizite la medicul stomatolog este și consultația de tip ortodontic. Foarte multe dintre anomaliile dento maxilare pot fi diagnosticate de la vârste mici. Asociația Americană de Ortodonție recomandă consultul ortodontic nu mai târziu de 6 ani. Anumite anomalii severe (ocluzie deschisă, ocluzia inversă, anodonții sau dinți supranumerari) se diagnostichează de la vârsta de 4-5 ani, tratamentul precoce al acestora ducând la un rezultat satisfăcător. Orice anomalie, odată instalată se agravează în timp. Monitorizarea copilului de la vârste mici permite un tratament interceptiv sau curativ cu rezultate foarte bune.   

Cele mai citite

Iohannis a aprobat peste 600 mil. euro pentru Autostrada Moldovei

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea pentru aprobarea contractului de finanţare pentru Autostrada A7 România, aferentă Mecanismului de redresare şi rezilienţă B, dintre România...

Paul Stănescu: „PSD va avea candidat la prezidențiale un membru al partidului”

Secretarul general al Partidului Social Democrat, Paul Stănescu, spune că PSD va avea un candidat propriu la alegerile prezidenţiale și exclude varianta ca Mircea...

Rusia – Ucraina, ziua 842: Zelenski cere G7 un Plan Marshall

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor din ţările G7 să aprobe un "Plan Marshall" pentru reconstrucţia Ucrainei după pagubele cauzate de invazia Rusiei. Avem...
Ultima oră
Pe aceeași temă