Cele mai multe cupluri care nu pot concepe natural un copil încearcă cel puţin două proceduri de fertilizare in vitro. Doar 35% reuşesc să devină părinţi. „Este jale! În fiecare zi văd la spital cupluri noi care nu pot avea un copil, şi nu sunt neapărat în vârstă. Cei care nu mai pot concepe natural un copil nu au, de regulă, mai mult de 31 de ani”, spune medicul Anca Moisă, specialist în fertilizare in vitro la Maternitatea „Panait Sârbu”, din Bucureşti.
Două sarcini extrauterine
După tratamente îndelungate, pe care le-a început la 25 de ani, tânăra a reuşit să rămână însărcinată şi să nască un băieţel sănătos, care va împlini în curând nouă luni. „Mi-am dorit un copil de la 24 de ani. Am rămas însărcinată destul de rapid, iar bucuria a fost extraordinară. Soţul meu a plâns de fericire”, îşi începe Monica povestea.
După clipele de bucurie, au venit cele de tristeţe. Peste câteva zile, Monica şi soţul ei au primit de la medici cea mai proastă veste: sarcina era extrauterină. „Am fost operată de urgenţă. Ca şi cum nu ar fi ajuns traumatismul pierderii sarcinii, am aflat ca trompa mi-a fost extirpată”, spune cu tristeţe Monica.
După ce şi-a revenit din şoc, tânăra familie a decis să o ia de la capăt. „Deşi mai aveam doar o singură trompă uterină, am hotărât să reîncercăm. Şi de data aceasta am rămas însărcinată destul de repede. După prima ecografie, a început iar coşmarul: aveam o altă sarcină extrauterină, mi-a fost operată şi a doua trompă, aşa că am pierdut şi al doilea copil”, îşi aminteşte Monica.
Depresii la nesfârşit
Deja îi umbla vorba printre cunoscuţi că a rămas „stearpă”, iar depresiile parcă nu se mai terminau. „Sufeream dublu văzându-l pe soţul meu cum se chinuia şi reciproc”, spune Monica. După cea de-a doua sarcină extrauterină, sfatul medicilor pentru cuplu a fost să apeleze la fertilizarea in vitro. Fără trompele uterine, Monica nu putea da naştere unui copil altfel decât prin fertilizare in vitro. „Şi aşa a început lungul drum al Giuleştiului (n.r. „Maternitatea „Panait Sârbu”). Deşi eram la început de carieră, mă învoiam de nenumărate ori de la serviciu pentru a putea merge la analize şi investigaţii. De altfel, pe acestea cheltuiam şi cea mai mare parte a banilor”, spune, cu amar, Monica. Prin metoda fertilizării in vitro, ovocitele femeii sunt prelevate prin puncţie şi sunt fecundate în laborator cu spermatozoizii partenerului. Astfel se formează un embrion sau mai mulţi, care sunt transferaţi în uterul femeii, după 3-5 zile. Apoi, dacă se obţine o sarcină, aceasta evoluează ca orice sarcină normală. Pentru Monica, prima fertilizare in vitro a decurs bine. A răspuns corect la stimulare şi a reuşit să producă şase ovocite, din care au evoluat doi embrioni perfecţi pentru implantarea în uter. „Zece zile am plutit, convinsă că sunt însărcinată, alesesem şi numele gemenilor. Testul de sarcină a ieşit însă negativ, aşa că iar am căzut psihic”, mai spune Monica.
După periplurile prin Maternitatea Giuleşti au urmat cele pe la Oficiul Român pentru Adopţii. „Am aşteptat lună de lună un răspuns şi de fiecare dată mi se spunea să mai aştept. Nu am fost chemaţi să întâlnim nici măcar un singur copil adoptabil”, se revoltă Monica. Nu s-au lăsat bătuţi nici după această experienţă şi au hotărât să facă a doua fertilizare in vitro. „Sarcina a decurs perfect, naşterea la fel, iar Andrei este frumos, sănătos şi jucăuş”, spune plină de bucurie Monica.
Costuri. O procedură de fertilizare in vitro ajunge la 3.000 de euro
Din cauza stresului, alimentaţiei dezechilibrate, obezităţii, fumatului, poluării, tot mai multe cupluri de români se confruntă cu infertilitatea. „Consultăm femei care la 25 de ani intră la menopauză sau au cicluri regulate, dar nu mai ovulează. Nici bărbaţii nu stau mai bine. La ei problemele ţin de calitatea spermei şi de prezenţa în spermă a unor spermatozoizi fără mobilitate”, spune medicul Anca Moisă, specialist în fertilizare in vitro la Maternitatea Giuleşti. Pentru cei care vor să apeleze de mai multe ori la fertilizarea in vitro, există posibilitatea de a-şi conserva embrionii, obţinuţi în urma tratamentelor. „Peste ani, îi pot decongela pentru a avea un alt copil. Calitatea embrionilor scade însă cu aproximativ 60%”, precizează medicul Anca Moisă. La procedura congelării spermatozoizilor sau ovocitelor mai apelează bărbaţii sau femeile care suferă de cancer şi urmează cure de chimioterapie sau cei care aleg să doneze embrionii altor cupluri infertile la care tratamentele nu au efect. Costurile congelării sunt de 150 de euro pe an, iar procedura de fertilizare se ridică la aproape 3.000 de euro.
