În fiecare zi 40 de români mor din cauza unui infarct miocardic pentru că au ales să nu acorde importanţă unor dureri „uşoare” de inimă. Aproape 90 de români mor zilnic din cauza fumatului, dar alţi zeci de tineri încep să fumeze.
Colesterolul, fumatul, hipertensiunea arterială, ereditatea, vârsta, genul masculin, diabetul, stresul, obezitatea şi sedentarismul sunt cei mai importanţi factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
Controlarea factorilor de risc şi evaluarea periodică pot prelungi media de viaţă cu cel puţin 10 ani.
„Există o nevoie acută de informare. Oamenii trebuie să înţeleagă că există mai mulţi factori de risc cardiovascular. De unii dintre aceştia sunt conştienţi, dar îi ignoră, iar despre alţii nici măcar nu au aflat. Vizita la medic nu trebuie să aibe loc numai în cazuri de urgenţă, ci şi pentru prevenţie”, explică Prof. Dr. Dan Gaiţă.
Din cauza lipsei de informare, există o serie de mituri şi percepţii greşite despre factorii de risc cardiovascular care îi împiedică pe oamenii să conştientizeze importanţa prevenţiei.
Percepţie gresită: Bărbaţii sunt mai rezistenţi la bolile cardiovasculare
Bărbaţii sunt mai predispuşi la boli cardiovasculare deoarece femeile beneficiază până la menopauză de efectul protector al hormonilor feminini (estrogeni). După menopauză acest efect benefic dispare. Un al doilea motiv, care expune bărbaţii la risc, este faptul că bărbaţii au muşchii mai dezvoltaţi decât femeile. Ficatul produce energie pentru aceşti muşchi, iar stilul de viaţă nesănătos şi lipsa activităţii fizice favorizează depunerea acestei energii neconsumate pe pereţii vaselor de sânge şi distrugerea acestora în timp.
Mit: Bolile inimii sunt bolile bătrâneţii
O dată cu înaintarea în vârstă, în organism apar o serie de modificări care afectează sănătatea. Organele, vasele de sânge şi căile respiratorii devin mai rigide. Membranele celulelor se modifică şi ele, astfel încât multe ţesuturi nu mai primesc la fel de mult oxigen şi substanţele nutritive şi elimină mult mai greu dioxidul de carbon si produsii de metabolism. Bărbaţii sunt mai predispuşi la boli cardiovasculare după vârsta de 45 de ani, iar femeile după instalarea menopauzei, adică în jurul vârstei de 55 de ani.
Mit: Ţigările light reduc riscul cardiovascular
Fumatul creşte riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare de pâna la 4 ori. Riscul cardiovascular rămâne crescut şi pentru cei care fumează mai puţin de 5 ţigări pe zi sau cei care aleg să fumeze ţigări cu conţinut redus de nicotină („light” – uşoare ). Acestea, în afara nicotinei, eliberează monoxid de carbon şi alte particule şi gaze toxice organismului. Expunerea la fumul altor fumători (fumatul pasiv) este la fel de dăunătoare, crescând riscul cardiovascular chiar si pentru nefumători.
Percepţie greşită: Un copil care mănâncă bine şi este gras este un copil sănătos
Pe lângă implicaţiile negative de ordin estetic obezitatea este o boală care atacă toate organele, încărcându-le cu grăsime. De cele mai multe ori există o predispoziţie genetică către obezitate în cadrul unor familii care duc un stil de viaţă nesănătos, moştenit din generaţie în generaţie. De aceea, alegerea unui stil de viaţă sănătos trebuie impus şi învăţat din copilărie. Mulţi părinţi consideră că un copil care mănâncă bine şi este gras este un copil sănătos. Acest concept este eronat şi creează premisele riscului cardiovascular, obezităţii şi apariţiei diabetului zaharat ulterior în viaţă.
Mit: Diabetul nu este un factor de risc dacă este ţinut sub control
Diabetul zaharat este o afecţiune care netratată corect produce complicaţii cardiovasculare, ale sistemului nervos, ale rinichilor şi ale ochilor. Una din complicaţiile nervoase ale diabetului se numeşte neuropatie diabetică şi se manifestă prin pierderea capacităţii de a mai simţi durerea. Astfel pacienţii pot suferi de cardiopatie ischemică care poate culmina cu un infarct miocardic, fără ca ei să simtă durere şi să îşi dea seama de acest lucru.
Percepţie greşită: Numai persoanele obeze au colesterol
Colesterolul este o substanţă grăsoasă care ajunge în sânge din două surse: produsă de ficat şi din alimentaţie. Cea mai mare parte (80-90%) a colesterolului care circulă în sânge este produsă de ficat, restul vine pe cale alimentară. Reducerea alimentelor bogate în colesterol din dietă va conduce la scăderea cantităţii de colesterol din sânge, însă de cele mai multe ori nu suficient de mult pentru a reduce riscul cardiovascular. Atunci când este în exces colesterolul se depune pe pereţii vaselor, îngreunând curgerea sângelui. Înfundarea arterelor este principală cauza care conduce la apariţia bolilor cardiovasculare.
Medicii specialişti recomandă tuturor persoanelor care au peste 20 de ani să îşi măsoare nivelul lipidelor din organismul lor cel puţin o dată la 5 ani, indiferent dacă aparent nu ar fi cazul. Chiar şi persoanele slabe pot avea probleme cu colesterolul.
Percepţie greşită: Doar sportul de performanţă are efecte benefice asupra sănătăţii
Din lipsă de timp, motivaţie, un loc adecvat, sau pur şi simplu din comoditate, 60% dintre oameni nu fac suficientă mişcare. În absenţa activităţii fizice, organismul va consuma mai puţină energie, iar „combustibilul” neconsumat va circula în exces prin sânge ceea ce va conduce la creşterea colesterolului şi al glicemiei sau se va depune, fie în ţesuturi cauzând obezitate, fie pe peretele vaselor de sânge, distrugându-le.
Percepţie greşită: Toată lumea este stresată
Diverse probleme stresante ne pot afecta negativ starea de sănătate, mai ales dacă asociem şi o alimentaţie haotică, un somn agitat şi un consum mare de tutun şi alcool. Stresul are un impact major asupra sistemului cardiovascular, conducând la instalarea aterosclerozei şi la creşterea riscului de apariţie al bolilor de inimă.
Mit: Nu poţi lupta cu bolile ereditare
Dacă în istoria familială au existat afecţiuni cardiovasculare şi metabolice de tipul dislipidemii, accidente cerebrovasculare, infarcte miocardice, angine pectorale sau decese subite mai ales înainte de vârstă de 55 ani atunci există un risc considerabil de a fi predispus la o afecţiune cardiovasculară.
Percepţie greşită: Dacă aş avea hipertensiune nu m-aş simţi bine
Hipertensiunea arterială creşte efortul efectuat de inimă, conducând la creşterea riscului de apariţie al infarctului de miocard, al accidentului vascular cerebral sau al insuficienţei cardiace. Această afecţiune evoluează frecvent silenţios, fără semne sau simptome care să alerteze pacienţii asupra prezenţei bolii. Din acest motiv este importantă măsurarea la intervale regulate de timp a tensiunii arteriale.
Printr-un test simplu poţi afla dacă rişti să mori din cauza unei boli cardiovasculare
Fundaţia Română a Inimii a lansat anul acesta o campanie de educaţie a populaţiei pentru prevenţia bolilor cardiovasculare în România intitulată SOS CARDIO – Atenţie, risc cardiovascular! Pe site-ul campaniei www.soscardio.ro puteţi afla mai multe informaţii despre factorii de risc cardiovascular şi puteţi face un test simplu pentru a vă evalua riscul global de a vă îmbolnăvi de o boală cardiovasculară.
Testul Cartonaşelor este uşor de făcut pe site-ul www.soscardio.ro sau sunând la linia telefonică gratuită, 0-800-070-777, unde un medic oferă informaţii despre factorii de risc şi aplică Testul Cartonaşelor.
„Educaţia este piatra de temelie pentru o decizie informată şi pentru o viaţă sănătoasă. Evaluează-ţi riscul cardiovascular şi du-te la medicul în care ai încredere!”, declară Radu Răşinar, directorul general AstraZeneca România, compania farmaceutică ce susţine această campanie.
