Ioana C., o bucureşteancă în vârstă de 35 de ani, după o zi mai stresantă la serviciu şi multe ore petrecute în faţa calculatorului, se plânge că o doare capul.
Durerea nu ce-dează decât după o oră şi doar după ce a luat un calmant. Cazul Ioanei nu este singular.
Potrivit unui studiu realizat de GFK, 46 % din români acuză dureri de cap, migrene sau cefalee cel puţin o dată pe lună.
Dintre aceştia, mai bine de jumătate au astfel de simptome în fiecare săptămână. Ponderea celor care acuză asemenea dureri şi frecvenţa crizelor cresc o dată cu înaintarea în vârstă. Astfel, o persoană tânără, cu vârsta de până la 30 de ani, acuză dureri de cap de 1,4 ori pe lună faţă de una trecută de 50 de ani, la care aceste simptome se dublează.
În topul cauzelor: stresul, oboseala şi supărarea
După cum au declarat înşişi respondenţii participanţi la studiu, principalii factori care le declanşază instalarea durerilor de cap sunt stresul (33%), oboseala (22%), supărarea (12%). Nu trebuie neglijate de asemenea şi alte cauze, precum timpul petrecut într-o încăpere neaerisită sau în care funcţionează aparatul de aer condiţionat. Raportat pe sexe, femeile acuză în proporţie mai mare dureri de cap faţă de bărbaţi.
De asemenea, mai predispuse unor stări de disconfort generate de durerile de cap sunt şi persoanele cu un nivel de educaţie scăzut, dar şi cele văduve care locuiesc în mediul rural.
Nu în ultimul rând, studiul a identificat şi o legătură puternică între nivelul de trai şi frec-venţa durerilor de cap. Practic, cu cât veniturile sunt mai scă-zute, cu atât mai mare este incidenţa durerilor de cap.
Fruntea, zona în care problemele apar des
Pentru majoritatea celor care se plâng de dureri de cap , fruntea (41%) este zona unde acestea se instalează cel mai frecvent. Urmează toată zona capului (29%), a ochilor (20%) sau tâmplele (19%). Durerile de cap de multe ori nu sunt singulare, ci au şi simptome asociate.
Cele mai frecvente sunt ameţelile (26%), stările de agitaţie (15%), tulburările de vedere (13%), dificultăţile de concentrare (11%), greaţa (11%), lipsa poftei de mâncare (11%), afectarea capacităţii motrice (11%).
În privinţa tratamentului, majoritatea covârşitoare (90%) apelează la medicamente, restul optând pentru produsele naturiste.
