Dacă primarii vor privi spitalele ca pe „o vacă bună de tranşat” şi ministerul îşi va lua cu totul mâna de pe ele, descentralizarea ar putea îmbolnăvi şi mai rău sistemul sanitar, spun analiştii.
„Orice reformă se face cu cap, nu aşa, ca într-un cincinal: «până pe data de, trebuie să preiei spitalul». Eu nu accept aşa ceva!”, şuieră în receptor Vasile Mihalachi, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui şi tonul îi dă de gol îngrijorarea. E nervos pentru că zilele trecute a avut o discuţie faţă în faţă cu ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, care a încercat să-l convingă să preia Spitalul Judeţean de Urgenţă pentru ca finalul mult doritei descentralizări să poată fi anunţat. Spitalul din Vaslui e unul dintre cele 39 rămase, deocamdată, fără stăpân: ministerul vrea să le dea, administraţiile locale nu le vor. Cu o lună în urmă, descentralizarea spitalului a picat la vot în şedinţa Consiliului Judeţean Vaslui din motive multiple: datoriile de 81 de miliarde de lei vechi ale unităţii medicale, teama că nu vor fi bani la bugetul local pentru administrare şi, nu în ultimul rând, frica de necunoscut. Ministrul a venit, a vorbit, a plecat. Vasile Mihalachi şi consilierii locali au rămas tot nehotărâţi. Nu îi mângâie faptul că descentralizarea va însemna că managerul spitalului li se va subordona. Pe 30 iulie vor vota din nou. „Dacă membrii consiliului decid să-l luăm, îl luăm. Dacă nu, nu-l luăm”, vine răspunsul sec al oficialului.
„Nu mă miră că au o jenă”
Ezitările şefilor de judeţe sunt un aspect. Altul, mult mai important, ţine de răspunsurile la mai multe întrebări fundamentale. Cum se va schimba soarta spitalelor o dată cu trecerea lor la administraţia locală? Va aduce asta o îmbunătăţire a serviciilor medicale? Vor fi pacienţii trataţi mai bine, mai prompt? Se va rezolva problema plicurilor obligatorii către doctori? Dar cea a licitaţiilor trucate prin care se scurg fondurile spitalelor spre conturile firmelor clientelare? Vor înceta numirile politice?
„ Până acum ministerul numea directorii de spital, acum o vor face autorităţile locale. Trebuie lămurite regulile pe care se vor face numirile şi demiterile, care vor fi criteriile de performanţă, cât la sută din decizie va rămâne cumva controlată de minister şi cât va fi discreţie locală”, spune Sorin Ioniţă. Acesta sfătuieşte autorităţile locale să-şi întărească departamentele de management sanitar. Ce îi aşteaptă nu va fi uşor. „Nu mă miră că au o jenă să le preia. Tot ce nu se rezolvă ajunge la ei în poală”, spune analistul, referindu-se la dificultăţile spitalelor de a-şi primi banii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
„Acum tot acest sistem aterizează în curtea unei autorităţi locale care se încarcă cu toate problemele”, explică Sorin Ioniţă, care are dubii că descentralizarea va îmbunătăţi starea sistemului sanitar românesc, o perioadă de recesiune nefiind un moment propice pentru plasarea spitalelor în braţele primarilor. „Sistemul a avut din ce în ce mai puţini bani. În 2009 a cheltuit banii pe 5 trimestre în loc de 4, a luat un trimestru din 2010 şi acum peste 2-3 luni se termină banii pe 2010″, precizează analistul.
„Să nu se uite la spital ca la o vacă de tranşat”
Directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice, Adrian Moraru, consideră că ideea de a lăsa spitalele la administraţia locală, care e mai aproape de nevoile medicale ale comunităţii, e una bună. Cu anumite condiţii însă. „Să nu te uiţi la spitalul ăla ca la o vacă de tranşat, să spui jambonul îl ia cutare şi eu iau pielea”, îşi dezvoltă ideea analistul. Potrivit acestuia, controlul va veni din partea cetăţenilor, altă categorie pe care şi-ar dori-o mai implicată. „Descentralizarea ajută, cu siguranţă, dar oamenilor din teritoriu trebuie să le pese. Dacă primarii nu se pricep, să găsească oameni buni, că aceştia se găsesc. Dacă nu, îşi angajează mâna dreaptă de la partid care să îi ajute să sifoneze banii de la spital”, spune, ironic, Adrian Moraru, pentru a evidenţia unele dintre pericolele descentralizării. Analistul precizează că este nevoie de supraveghere de la centru pentru ca descentralizarea să nu dea greş.
Reprezentanţii Ministerului Sănătaţii spun că nu se va înfiinţa un organism special care să coordoneze descentralizarea spitalelor, dar că nişte pârghii de control se vor păstra. „Ministerul va supraveghea funcţionarea spitalelor şi va sprijini autorităţile locale şi după procesul de descentralizare. Vom acorda tot sprijinul autorităţilor locale şi tot «know-how»-ul nostru”, a declarat Oana Grigore, purtătoarea de cuvânt al Ministerului Sănătăţii. Ministerul se bazează şi pe rolul comunităţii pentru strunirea noilor stăpâni ai spitalelor. „Dacă nu vor face treabă bună, comunitatea îi va sancţiona din punct de vedere electoral”, speră oficialul. În consiliul de administraţie al fiecări unităţi medicale vor fi reprezentanţi ai autorităţii locale, ai ministerului sau ai direcţiilor de sănătate şi ai spitalului. Cea mai mare pondere o vor avea autorităţile locale. Ministerul speră să tragă linie sub descentralizare săptămâna viitoare, având până acum 334 de unităţi preluate de administraţii, din totalul de 373.