22.9 C
București
sâmbătă, 15 iunie 2024
AcasăGDPRCum apar amintirile si la ce ne sunt de folos

Cum apar amintirile si la ce ne sunt de folos

Oamenii de stiinta au facut o descoperire senzationala: amintirile se formeaza in timpul activitatilor zilnice, si nu in timpul somnului, cum se credea pana acum. Dar, un nou studiu efectuat pe soareci de laborator la Universitatea California din Statele Unite contrazice aceasta teorie si demonstreaza cum functioneaza mecanismele de codificare a faptelor din timpul zilei in amintiri pe termen lung.

Cercetatorii sustin ca aceasta descoperire are implicatii foarte importante in intelegerea modului in care creierul uman invata, deduce si selecteaza anumite experiente pe care le transforma in amintiri. De asemenea, se pare ca studiul, publicat integral in revista "Nature Neuroscience", are si utilitate terapeutica in tratarea cazurilor de stres post-traumatic.

Oamenii – la fel ca soarecii – in viata de zi cu zi primesc un curent neintrerupt de informatii senzoriale, stimulii de orice fel fiind preluati de neuroni sau alte celule nervoase situate la nivelul ochilor, urechilor, nasului, al papilelor gustative si al pielii. Dupa ce sunt codificate si receptate de neuroni, aceste informatii sunt transmise prin diverse retele nervoase catre diferite "centre de comanda" ale creierului, unde sunt filtrate si "depozitate" adesea in ceea ce numim simplu "amintiri".  

Studiul s-a axat pe analizarea in detaliu a activitatii din hipocampus (regiune a creierului implicata in stocarea amintirilor), o zona responsabila pentru codificarea tuturor evenimentelor desfasurate in timpul zilei. Se crede ca aceasta zona a creierului codifica toate experientele umane spatiale, le impacheteaza si le depoziteaza in circuite neuronale flexibile, pentru ca mai apoi sa le reactiveze in diferite momente in asa-numita memorie de scurta durata, permitand totodata stocarea anumitor informatii senzoriale si de alta factura in circuitele neocorticale sub forma amintirilor stocate in memoria de lunga durata. 

Cercetatori de la Centrul Medical al Universitatii Duke au demonstrat anul trecut ca partea creierului care proceseaza mirosurile este o solutie-cheie pentru formarea amintirilor de lunga durata, implicand si alti indivizi. Un exemplu edificator ar fi experienta intrarii intr-o incapere si mirosind ceva care ne aduce aminte de un membru al familiei de ani sau zeci de ani in urma. Cercetatorii au creat amintiri stimuland eliminarea noradrenalinei, o substanta chimica prezenta in corp in timpul evenimentelor cu emotii intense, de la entuziasm la frica.

Formarea amintirilor noi presupune intarirea conexiunilor sinaptice dintre grupuri de neuroni. Reamintirea implica reactivarea acelorasi grupuri sau retele neuronale. Pe masura ce inaintam in varsta, retelele de neuroni se schimba putin cate putin. Initial, amintirile evenimentelor zilnice de viata par sa depinda de hipocampus. Cu timpul acestea tind sa devina dependente de retelele neuronale din scoarta cerebrala.

Creierul se alimenteaza cu informatii inca din cea mai mica copilarie inconstient sau voluntar. Vom retine anumite lucruri si vom uita altele. Aceasta memorie imediata, numita si memorie de lucru, este ceruta in permanenta de activitatea cotidiana. Ea va pastra informatia cateva minute, si apoi ori o va sterge, ori o va folosi imediat, ori o va stoca in memoria de lunga durata. Memoria imediata este trecerea obligatorie pentru toate amintirile. O data instalata in memoria de lunga durata, informatia devine durabila. Ea va fi stocata, dupa natura, in memoria episodica sau memoria semantica. In adancime se gaseste memoria procedurala, care inregistreaza diverse obiceiuri, si poate fi stimulata intr-o maniera inconstienta.

 

 

Elena Marinescu
Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Cele mai citite

Oficiali: Suedia și Iranul au realizat un schimb de prizonieri în urma unei înțelegeri bilaterale

Suedia şi Iranul au efectuat sâmbătă un schimb de prizonieri, au declarat oficialii, Suedia eliberând un fost oficial iranian condamnat pentru rolul său într-o...

Aur pentru Cătălin Chirilă la canoe simplu pe 1.000 metri la Europene

Sportivul român Cătălin Chirilă a obținut o performanță remarcabilă la Campionatele Europene de kaiac-canoe de la Szeged, Ungaria, câștigând medalia de aur în proba...

Olaf Scholz își încurajează partidul “să-şi revină” după alegerile europarlamentare

Cancelarul german Olaf Scholz, al cărui Partid Social-Democrat a suferit o înfrângere istorică la alegerile pentru Parlamentul European, şi-a invitat sâmbătă coaliţia - subminată...
Ultima oră
Pe aceeași temă