Fiecare persoană va avea un card naţional de sănătate până în 2012, cu peste patru ani întârziere, iar documentul va conţine toate informaţiile privind calitatea de asigurat, dar şi date medicale precum grupa de sânge sau predispoziţia la alergii, potrivit Mediafax.
„Cardul naţional va conţine pe lângă numele şi prenumele asiguratului un număr de identificare, altul decât codul numeric personal. În plus, cardul va avea cip pe care vor fi trecute şi alte date medicale cum ar fi grupa de sânge, dacă respectiva persoană este alergică, sau dacă ia medicamente anticoagulante”, a spus directorul CNAS, Dorin Ionescu.
Posesorul cardului trebuie să prezinte actul la doctor, la spital sau la farmacie iar toate serviciile medicale vor fi înregistrate în sistemul informatic al casei de asigurari.
Licitaţia propriu-zisă, pentru implementarea sistemului, începe în toamnă. Datele personale vor fi luate de la evidenţa populaţiei, iar cele medicale de la doctori. Românii îşi vor lua cardul medical de la casele de asigurări, posibil contra unei sume modice. Distribuirea cardurilor ar putea dura între 12 şi 18 luni.
Identificarea pacientului se va face pe baza amprentei digitale, iar pe card va exista un dispozitiv, urmând ca pacientul să se autentifice cu amprenta. Dacă asiguratul este reticent, atunci va putea folosi şi un cod PIN.
Pentru început va fi realizată fişa electronică a pacientului. Implementarea cadrului naţional va fi încheiată în toamna lui 2011.
Ministrul Sănătăţii anunţa şi el în ianuarie 2010 că, până în anul 2012, vor intra în circulaţie aceste carduri şi că până atunci speră să se găsească o soluţie şi pentru persoanele care nu sunt asigurate.
Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică, până în 29 ianuarie 2010, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Articolul 338 din proiect, care face referire la cardul naţional de asigurări de sănătate, prevede că în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate vor fi alocate sumele pentru cardul naţional, astfel încât acesta să poată fi implementat la 1 ianuarie 2011.
Programul trebuia implementat până la sfârşitul anului 2007. Prevederile privind cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate au intrat în vigoare după 90 de zile de la promulgarea, la sfârşitul lunii aprilie 2006, a pachetului de legi privind reforma în sănătate. Respectivul document mai avea nevoie, ca legislaţie secundară, de un ordin al preşedintelui CNAS, potrivit Legii 95 din 2006.
Titlul IX din pachetul de legi privind reforma în sănătate (Legea 95 din aprilie 2006) prevede procedurile de elaborare, implementare şi distribuirea în România a cardului european şi a celui naţional de asigurări de sănătate.
Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate este un document electronic prin care pacientul face dovada că este asigurat în sistemul de sănătate. Acest card va fi eliberat de casa de asigurări de sănătate unde figurează ca asigurat titularul acestuia.
În 2006, autorităţile sanitare au recunoscut că România „stă foarte prost la capitolul informatizare” şi că introducerea acestui sistem la nivel naţional reprezintă modalitatea vitală de a ţine sistemul sanitar în frâu şi de a cunoaşte costurile reale din sănătate. În România există trei reţele, care ar trebui să funcţioneze în sincronizare una cu alta: reţeaua clinică, cea care leagă direcţiile sanitare de spitale şi reţeaua farmaciilor.
Reţeaua clinică ar trebui să unească toate casele de asigurări de sănătate şi cabinetele medicale de toate tipurile. În cadrul acestei reţele ar trebui cuprinse toate datele clinice ale pacientului, pornind de la istoria bolilor de care suferă şi a consumului de medicamente. Reţeaua care leagă direcţiile sanitare de spitale ar trebui să aibă ca software dominant programul contabil, având în vedere cheltuielile mari din unităţile sanitare. Reţeaua farmaciilor – care ar putea fi inclusă în reţeaua clinică – ar trebui să permită farmaciştilor, în urma informatizării, să elibereze numai medicamentele compensate prescrise de medicul de familie, explicau, în 2006, autorităţile sanitare.
La începutul anului 2010, sistemul sanitar nu este încă informatizat, întrucât două componente ale proiectului sunt la Ministerul Sănătăţii, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are nevoie de un sistem unic integrat, a explicat preşedintele CNAS, Nicolae Lucian Duţă.
