13.9 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăGDPRChina, cel mai periculos furnizor pentru Europa. ANPC și ANSVSA nu...

China, cel mai periculos furnizor pentru Europa. ANPC și ANSVSA nu întreprind suficiente acțiuni și măsuri pentru a ne proteja de produsele periculoase

61% dintre produsele notificate de către cele 31 de țări membre ale rețelei europene RAPEX (Sistemul de alertă rapidă pentru produsele periculoase) sunt fabricate de chinezi.

Trasabilitatea este o tehnică de a urmări istoricul, utilizarea și compoziția produselor industriale și alimentare de la linia de producție la lanțul de distribuție și consum, produsele fiind monitorizate pe parcursul duratei de viață a acestora prin intermediul unei identificări înregistrate. Mai precis, trasabilitatea permite nu numai identificarea tuturor etapelor parcursului de fabricare a produsului, a provenienţei componentelor și furnizorilor, a locurilor în care au fost depozitate produsele sau ingredientele,  ci şi identificarea tuturor controalelor, precum şi a tuturor schimburilor comerciale, a tuturor echipamentelor utilizate în timpul ciclului de fabricație și chiar a tuturor clienților care au consumat produsul.

Se face însă o distincţie, de exemplu, între trasabilitatea produselor („tracing“ – urmărirea produsului și controlul calității sale de-a lungul parcursului său) şi trasabilitatea logistică („traking“ – care permite localizarea unui produs şi identificarea atât a destinației sale, cât și a originilor sale). Ieșind din tiparul definițiilor, înțelegem prin trasabilitate posibilitatea de a „lua urma“ unui produs /serviciu/proces etc. care face obiectul unei dispute, folosindu-ne de înregistrările păstrate pe tot traseul  elementului respectiv, pentru identificarea locului și momentului în care a apărut neconformitatea.

Foarte puține notificări dinspre România

În Uniunea Europeană sunt operabile, de câțiva ani, două sisteme de trasabilitate: Sistemul de alertă rapidă RAPEX pentru produsele periculoase și Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje.

RAPEX reprezintă un sistem de schimb rapid de informații privind produsele periculoase între Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene. Acesta constă într-o aplicație pe internet care este utilizată ca instrument de comunicare atât de statele membre ce utilizează aplicația pentru a pregăti și transmite notificări și reacții prin sistem, cât și de toate persoanele interesate, într-o secțiune publică destinată acestui scop. În România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) este punctul național de contact pentru sistemul Rapex.

Din raportul european aferent anului 2015 cu privire la eficiența RAPEX  se desprind următoarele date statistice:

Numărul total al notificărilor transmise de autoritățile responsabile ale fiecărui stat membru al rețelei  (TOP 4):

Spania – 239 notificări;

Ungaria – 238 notificări;

Germania – 208 notificări;

Marea Britanie – 162 notificări.

ANPC a transmis 25 de notificări.

Notificări totale transmise pe categorii de produse non-alimentare la nivel de rețea (catalogate ca periculoase):

Jucării – 555 notificări;

Haine / textile – 346 notificări;

Autovehicule – 214 notificări;

Aparatură electrică – 199 notificări.

Notificări  transmise de către ANPC  pe categorii de produse:

Haine / textile – 11 notificări;

Cosmetice – 3 notificări;

Aparatură electrică – 3 notificări;

Brichete – 2 notificări;

Elemente de iluminat – 2 notificări;

Vehicule – 1 notificare;

Jucării – 2 notificări;

Altele – 1 notificare.

Notificări totale după tipul de risc în valori absolute:

572 notificări cu risc chimic;

524 notificări cu risc de accidente;

395 notificări cu risc de înecare;

281 notificări cu risc de electrocutare.

Notificări după țara de origine a produselor (2015):

China – 1262 notificări;

Germania – 63 notificări;

Turcia – 54 notificări;

Statele Unite – 52 notificări;

Marea Britanie – 46 notificări;

Japonia – 36 notificări;

Italia – 35 notificări.

Notificări transmise de către ANPC pe categorii de produse:

Textile și îmbrăcăminte – 11 notificări;

Aparatură electrică – 3 notificări;

Jucării – 2 notificări;

Autovehicule – 1 notificare.

Riscuri notificate de ANPC:

7 riscuri chimice;

5 riscuri de incendiu;

4 riscuri de electrocutare;

4 riscuri de accidentare;

1 risc de înec.

„Siguranța și informația merg mână în mână: cu cât împărtășim mai multe informații, cu atât mai bine putem ținti eventualele riscuri și proteja consumatorii europeni. «Sistemul de alertă rapidă» pentru produsele nealimentare periculoase face posibil acest lucru. Lansat acum 12 ani, sistemul a devenit un instrument cu drepturi depline în ceea ce privește schimbul de informații referitoare la măsurile luate împotriva produselor periculoase găsite pe piață.

Rezultatele pentru anul 2015 confirmă tendințele din anii precedenți, că jucăriile rămân produsele cele mai notificate. De asemenea, observăm că notificările care implică substanțe chimice sunt în creștere și riscul de expunere se găsește mai ales în jucării și bijuterii. Datorită Sistemului de alertă rapidă, putem semnala riscurile pe care consumatorii nu le cunosc.

Informația este în centrul relațiilor noastre cu partenerii comerciali internaționali, în special China, principalul producător de bunuri de consum comercializate în Europa. Orice produs nesigur trebuie să fie oprit în cel mai scurt timp. Acesta este obiectivul nostru comun. Siguranța nu trebuie niciodată înțeleasă de la sine. Doar colaborând îndeaproape putem face din Europa un loc mai sigur pentru toți consumatorii“, a declarat Vĕra Jourová, Comisar pentru Justiție,  Consumatori și egalitate de gen.

Așa cum reiese din statisticile pentru anul 2015, dar și din cuvântul comisarului european, produsele importate din China continuă să se afle pe primul loc din punct de vedere al numărului total de notificări privind riscurile la adresa sănătății și vieții consumatorilor europeni. De altfel, aspecte privind calitatea, siguranța consumatorilor și trasabilitatea produselor au constituit obiectul discuției care a avut loc pe data de 23 septembrie 2016 la sediul APC România între reprezentanții Ministerului Comerțului din China și conducerea Asociației Pro Consumatori.

Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje

Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente  şi Furaje (SRAAF) a fost creat pentru prevenirea pătrunderii  pe  piaţă  sau  asigurării returnării de  pe piaţă ori de la consumatorul final a alimentelor care prezintă un risc pentru sănătatea publică, pentru prevenirea pătrunderii  în  consumul  animalelor  a  unor  furaje  care  pot  afecta  indirect sănătatea publică, dar și a oricărui material sau produs care vine ori poate să vină în contact cu alimentele şi furajele şi poate să prezinte un risc pentru sănătatea publică. Sistemul a fost creat pentru informarea rapidă între autorităţile competente în domeniul siguranţei alimentelor asupra pericolelor sau riscurilor cu privire la alimente şi la furajele care nu îndeplinesc cerinţele impuse de legislaţia privind siguranţa alimentelor.

Prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje se notifică situaţii privind alimente care circulă în cadrul pieţei comune şi prezintă un risc pentru sănătatea publică. În România, instituția statului responsabilă pentru acest tip de activitate este Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. În cazul în care inspectorii ANSVSA depistează alimente neconforme cu legislaţia în vigoare, comunică prin SRAAF  informaţiile necesare pentru retragerea, sechestrarea sau distrugerea produselor periculoase de pe piaţă, de către membrii sistemului, din judeţele sau statele membre implicate în distribuţie. În cazul unei suspiciuni de toxiinfecţie alimentară, diagnosticată în cadrul reţelei naționale de sănătate publică (spitale, policlinici, dispensare), Direcţia de Sănătate Publică județeană are obligaţia de a notifica Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din acelaşi judeţ, prin SRAAF, pentru ca acestea să iniţieze ancheta epidemiologică şi să ia măsurile pentru controlul alimentelor.

Din raportul aferent anului 2015 cu privire la eficiența SRAAF se desprind următoarele date statistice:

Notificări transmise de auto-rită-țile responsabile din țările mem-bre pentru produse alimen-ta-re (TOP 7):

Italia – 512 notificări;

Marea Britanie – 337 notificări;

Germania – 276 notificări;

Olanda – 259 notificări;

Franța – 236 notificări;

Belgia – 180 notificări;

Spania – 174 notificări.

ANSVSA a transmis  23 de  notificări.

Notificări transmise de auto-ritățile responsabile ale țărilor membre pe categorii de  pericole potențiale (TOP 6):

Microorganisme patogene – 745 notificări;

Micotoxine – 495 notificări;

Reziduuri de pesticide – 405 notificări;

Metale grele – 219 notificări ;

Aditivi alimentari și arome – 140 notificări;

Alergeni – 137 notificări;

Infecții parazitare – 11 notificări;

Contaminare chimică – 8 notificări.

Notificări totale ale autorităților responsabile din țările membre pe categorii de produse  (TOP 6):

Fructe și legume – 634 notificări;

Produse din nuci / semințe – 477 notificări;

Pește /produse din pește – 297 notificări;

Produse carne porc – 176 notificări;

Produse carne (altele decât porc) – 159 notificări;

Ierburi și condimente – 150 notificări;

Miere și jeleu – 7 notificări;

Aditivi alimentari și arome – 5 notificări;

Vin – 5 notificări.

Autoritățile române, de 11,2 ori mai puțin eficiente

„Din păcate, informațiile aferente celor două sisteme rapide de alertă (RAPEX și SRAAF) de pe site-ul Comisiei Europene sunt prezentate numai în limba engleză, fapt care le face inaccesibile consumatorilor. Totodată, cele două instituții ale statului român, ANPC și ANSVSA, desemnate ca fiind puncte naționale  de contact în cadrul celor două sisteme europene de alertă rapidă nu prezintă pe site-ul lor o secțiune dedicată informațiilor despre produsele care au fost notificate ca fiind periculoase. Dacă comparăm numărul de no-tificări transmise de către ANPC (25 notificări în anul 2015) și cel transmis de către ANSVSA (23 notificări în anul 2015) cu notificările transmise de autoritățile  unor state cu o populație mai mică decât cea a României, cum ar fi Ungaria, care la o populație de

10 milioane locuitori, a transmis pentru RAPEX 238 de notificări, deci de 9,5 ori mai multe decât ANPC, iar autoritatea similară ANSVSA din Olanda, țară cu o populație de
17 milioane locuitori, a transmis 259 de notificări, adică de 11,2 ori mai multe decât ANSVSA, astfel, putem trage concluzia că atât ANPC, cât și ANSVSA nu întreprind suficiente acțiuni și măsuri pentru a ne proteja de produsele periculoase“, a precizat domnul conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC.

„Apreciem că este important să semnalăm în acest context masa rotundă «Protecția consumatorilor și presiunea schimbărilor economice și sociale», organizată pe data de 28 mai 2014 de Universitatea Româno-Americană, în colaborare cu Comitetul Român al Distribuţiei şi Asociația Pro Consumatori – APC. Cu această ocazie, s-au abordat o serie de aspecte dintre cele menţionate mai sus, iar în a doua parte a lunii noiembrie 2016 urmează a avea loc o a doua masă rotundă, care se va bucura de acelaşi interes deosebit, tocmai ca rezultat al acestor colaborări tra-diţionale care s-au reflectat şi în contribuţii semnificative la ma-nifestări internaţionale (cum a fost, de exemplu, contribuţia adusă la Expo Milano 2015, TuttoFood, Shop 2015). Anul acesta, la New York, 1-3 noiembrie 2016, se vor desfășura lucrările «BSR Conference 2016» («Business for Social Responsibility», organizaţie nonprofit a cărei misiu-ne este de a lucra cu mediul de afaceri pentru a crea o lume justă și durabilă), va avea o sesiune special dedicată trasabilităţii cu tema «Este trasabilitatea Sfântul Graal al lan-ţului ofertei?». În prezentarea sesiunii se precizează: «Toată lumea vrea trasabilitate, însă convingerea că este imposibil de atins împietează asupra rezolvării puzzle-ului; această sesiune va demonstra că trasabilitatea este de fapt posibilă» (exemplificând cu cazuri de succes: companii mari, jucători de nișă și industrii întregi)“, a arătat și Theodor Purcărea, pro-fesor la Universitatea Româ-no-Americană, preşedintele Comi-tetu-lui Român al Distribuţiei.

Sistemul de trasabilitate este un instrument tehnic care ajută o organizaţie să se conformeze obiectivelor sale definite şi este aplicabil atunci când este necesar să se stabilească istoricul sau lo-ca-lizarea unui produs sau a com–ponentelor sale relevante, potrivit Dianei Iorga, expert prin-cipal standardizare, Asociația de Standardizare din România (ASRO).

„Organizaţia trebuie să ia în considerare extinderea sistemului său de trasabilitate pentru a identifica mai bine orice produse potenţial nesigure care ar putea necesita să fie retrase. Sistemele de trasabilitate contribuie la cercetarea cauzei neconformităţii şi la capacitatea de a retrage şi/sau rechema produsele dacă este necesar. Sistemele de trasabilitate pot îmbunătăţi utilizarea adecvată şi încrederea în informaţii, eficacitatea şi productivitatea organizaţiei“, a precizat aceasta.

Un sistem de trasabilitate permite ca produsul să poată fi urmărit cu exactitate în toate etapele vieții sale. Dacă produsul finit a fost rezultatul prelucrării, combinării sau modificării altor produse, un sistem de trasabilitate identifică de unde au venit aceste produse și unde au fost asociate produsului finit, a menționat și prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Mana-gementul Calității, ASE București.

„Cea mai largă utilizare în prezent a sistemelor de trasabilitate o reprezintă domeniul alimentelor și cel al produselor farmaceutice. Un sistem de trasabilitate complex și bine pus la punct dă posibilitatea cunoașterii cu precizie a cantității de produse

dintr-un lot căutat și a locului unde se află. O astfel de performanță asigură, de pildă, retragerea din circulație doar a acelor produse/mărfuri susceptibile de o neconformitate/un defect, cu o minimă intervenție și operativ, prevenind acțiunile corective de largă amploare și panica în rândul consumatorilor, cu efecte grele pentru imaginea producătorilor“, a încheiat profesorul universitar.   

Cele mai citite

Beat la volan, cu 218 km pe oră în localitate

Un șofer în vârstă de 41 de ani din Craiova a fost prins de polițiști conducând băut la volan și cu o viteză de...

Corespondentul rus de război Semion Eremin a fost ucis într-un atac cu drone

Corespondentul rus de război Semion Eremin, care lucra pentru cotidianul rusesc Izvestia, a fost ucis vineri într-un atac cu drone ucrainene în sud-estul Ucrainei,...

Beat la volan, cu 218 km pe oră în localitate

Un șofer în vârstă de 41 de ani din Craiova a fost prins de polițiști conducând băut la volan și cu o viteză de...
Ultima oră
Pe aceeași temă