La începutul lunii februarie, a fost lansat în România sistemul CEFF, Certified E-Friendly Food, care atestă faptul că produsele alimentare inscripţionate cu această ştampilă nu conţin conservanţi, îndulcitori, coloranţi artificiali sau glutamaţi cu potenţial periculos sau controversaţi, conform studiilor experţilor.
Această iniţiativă este o premieră pe piaţa românească şi vine ca răspuns la studiile efectuate la nivel naţional, care au arătat nevoia tot mai mare a consumatorilor de informaţii clare şi transparente cu privire la adaosurile de aditivi din alimente, precum şi intenţia de a aduce o schimbare benefică asupra sănătăţii şi familiei lor.
Un sondaj realizat la începutul anului în România arată că aproximativ 80% din români citesc cu atenţie eticheta produselor alimentare, dar majoritatea nu înţeleg lista de ingrediente. Peste 50% dintre români sunt dispuşi să renunţe la un produs dacă lista de ingrediente ridică suspiciuni, însă numai 14% din ei cunosc şi pot face diferenţa între tipurile de E-uri.
Peste jumătate dintre români afirmă că un element vizual ca o ştampilă sau marcă l-ar ajuta în identificarea alimentelor mai sănătoase, în timp ce aproximativ 25% au indicat că un scris mai mare ar simplifica citirea etichetei. Mai mult, 69% ar avea încredere într-o instituţie specializată, independentă, care să ofere ajutor în înţelegerea informaţiilor de pe etichetele alimentare.
“Atunci când merg la cumpărături, românii trebuie să ţină seama de trei aspecte importante în citirea etichetelor produselor alimentare: perioada de valabilitate, prezenţa aditivilor alimentari şi conţinutul caloric şi nutriţional. Acum, prin lansarea acestui sistem de certificare a alimentelor fără aditivi, consumatorul va alege în cunoştinţă de cauză alimentul mai sărac în E-uri”, spune prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
Există peste 300 de aditivi alimentari
Sistemul CEFF, Certified E-Friendly Food, vine în ajutorul consumatorilor care au dificultăţi în interpretarea listelor de ingrediente şi mai ales în a recunoaşte conţinutul de aditivi alimentari în produsele de la raft sau a celor care petrec prea mult timp la raft pentru identificarea conţinutului de aditivi. Astfel, ştampila CEFF de pe ambalajul produselor certifică faptul că nu conţin nici un aditiv dintr-o listă de 70 de substanţe grupate în conservanţi, coloranţi artificiali, îndulcitori şi glutamaţi, care fac obiectul unor controverse la nivelul experţilor, deşi sunt acceptaţi de Uniunea Europeană.
Pentru a obţine certificarea CEFF, producătorii trec printr-un flux strict de evaluare ce include verificarea ingredientelor listate şi conţinutul de aditivi, documentele de conformitate, fişe tehnologice şi altele. Testările sunt coordonate şi supervizate cu sprijinul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Bio-Resurse Alimentare. Produsele certificate pot imprima pe ambalaj ştampila CEFF timp de un an, însă testele sunt efectuate trimestrial. În cazul suspiciunilor semnalate de consumatori sau alte instituţii, acestea pot fi supuse unor audituri speciale.
Până în prezent, CEFF România nu a încheiat nici un contract cu producătorii sau distribuitorii, însă directorul Dana Niculescu a declarat că se poartă discuţii avansate cu mai multe companii de profil pentru implementarea acestui sistem.
„Purtăm discuţii cu producători din toate categoriile, de la produse lactate, panificaţie, dulciuri, chiar şi băuturi, pentru că şi acestea pot fi certificate. Ne-am orientat, cu precădere, către companiile mid-size cu capital românesc pentru că, în general, corporaţiile au un proces decizional mai lung, în sensul că decizia se ia la firma-mamă. Într-o lună vom finaliza negocierile noastre şi nu cred că va dura foarte mult până vom vedea produsele cu ştampila CEFF la raft”, a declarat Daniela Niculescu, director general CEFF România.
Lista de aditivi alimentari permişi şi aprobaţi de Uniunea Europeană ajunge la aproximativ 300, făcând evaluarea volumului şi tipurilor de aditivi alimentari de către consumator cu atât mai dificilă. Aceştia pot fi însă verificaţi pe websiteul ceff.info, fiecare având marcajul ca fiind acceptat sau neacceptat de acest sistem de certificare.
„Problema aditivilor alimentari trebuie să fie luată în considerare cu maximă responsabilitate şi într-o permanentă conexiune cu actorii de pe lanţul alimentar: producătorii de ingrediente, procesatorii de alimente, institutele de cercetare şi autorităţile de monitorizare şi control. Susţinem că maniera cea mai adecvată este utilizarea pe cât posibil a variantelor naturale de aditivi şi folosirea celor de sinteză doar în cazul în care nu se pot aplica alte soluţii tehnologice şi doar cu condiţia respectării stricte a dozelor admise. Activitatea desfăşurată de către cercetătorii institutului nostru se concentrează pe această idee, de minimizare a utilizării aditivilor de sinteză şi eliminarea din matricile alimentare a celor controversaţi”, a declarat dr. ing. Gabriela Mohan de la Centrul de Informare Tehnologică al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare IBA Bucureşti. În prezent, CEFF este prezentă în Cehia, Slovacia şi Polonia, România fiind a patra ţară în care este lansat acest proiect. Planurile vizează introducerea acestei ştampile în alte zece ţări până în 2017, următoarele pe listă fiind Ungaria şi Suedia.
Atitudinea românilor faţă de aditivii alimentari
Studiul realizat de ivox.ro în România arată că 74% din respondenţi iau în calcul efectul dăunător al aditivilor atunci când vine vorba de achiziţia produselor alimentare. 50% din respondenţi sunt dispuşi să renunţe la un produs dacă lista de ingrediente ridică suspiciuni, însă numai 14% din respondenţi cunosc şi pot face diferenţa între tipurile de E-uri, putând astfel să evalueze impactul lor. Dintre alimente, românii acordă în primul rând atenţie etichetei produselor semipreparate şi mezelurilor. Astfel, 78% din ei declară că aceste produse necesită cea mai mare atenţie când sunt selecte la raft.
Mai mult, aproape 35% au declarat că iau în considerare lucrurile negative pe care le aud despre anumite mărci sau tipuri de produse. 67% din respondenţi consideră că mărcile ce atestă calitatea sunt importante, iar cetăţenii recunosc din ce în ce mai multe astfel de mărci, conform unui studiu Eurobarometru realizat în 2012.
Alimentaţia este un subiect care îl preocupă pe consumatorul român. Astfel, 41% din respondenţii la studiu caută pe internet informaţii cu privire la alimentaţia sănătoasă, alimente de evitat sau urmăresc specialiştii nutriţionişti. Mai mult de un sfert dintre cei chestionaţi au declarat că au renunţat la un produs de pe lista de cumpărături la recomandarea nutriţionistului. Şi totuşi, pentru 26% dintre respondenţi, aprecierea personală pe care o au faţă de produs este de multe ori decisivă în favoarea alegerii unui aliment nerecomandat de sursele de încredere.
Cel mai important criteriu declarat de achiziţie a produselor alimentare este preferinţa familiei, cu 47%, urmat de conţinutul de aditivi, cu 25%, şi de informaţiile nutriţionale, cu aproape 17%. La nivel european, brandul are o influenţă mai mare, 47% dintre respondenţi declarând că este important, conform aceluiaşi studiu.
