Ce se va întâmpla cu taxa clawback şi cum îi va afecta pe pacienţi

Subfinanţarea sistemului de sănătate ameninţă să împiedice accesul românilor la tratamente farmaceutice noi, să elimine de pe piaţă medicamentele cu preţ accesibil şi să anuleze investiţiile industriei farmaceutice în producţie şi dezvoltare.

Producătorii de medicamente cer autorităţilor române revizuirea de urgenţă a modului de finanţare a deficitului din sistemul de sănătate. Taxa clawback impusă producătorilor pentru a acoperi diferenţa între bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real generat de necesităţile de tratament ale pacienţilor români, a înregistrat în ultimul trimestru din anul 2013 o creştere semnificativă de 30% faţă de celelalte trimestre şi a ajuns la un nivel nesustenabil pentru industria farmaceutică.

„În fiecare an, producătorii de medicamente acoperă, prin taxa clawback, întreaga diferenţă între bugetul alocat de stat pentru medicamente şi consumul real generat de necesităţile de tratament ale pacienţilor români. Cu alte cuvinte, taxa clawback s-a transformat dintr-o măsură de control a bugetului într-o povară fiscală care a dus la crearea unui mediu de business lipsit de transparenţă şi predictibilitate. Povara este cu atât mai mare cu cât şi lista de medicamente compensate şi gratuite nu a mai fost actualizată de şase ani, ceea ce înseamnă un impact negativ economic şi social puternic,” a declarat Călin Gălăşeanu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Peste 1.000 de tipuri de ­medicamente au dispărut deja

Producătorii de medicamente atrag atenţia că această creştere a taxei clawback nu este susţinută de evoluţia pieţei. În plus, aceştia se tem că tendinţa de creştere se va menţine şi chiar accelera în trimestrele următoare în condiţiile în care bugetul de referinţă pentru calculul taxei clawback este la nivelul consumului de medicamente din anul 2011.

„Menţinerea acestei taxe, în forma actuală, poate avea consecinţe economice şi sociale grave, în primul rând pentru populaţie, prin dispariţia totală de pe piaţă a unor medicamente şi prin imposibilitatea de a introduce medicamente noi, cât şi pentru companiile producătoare de medicamente, care vor fi nevoite să amâne sau să anuleze investiţiile în capacităţile de producţie locală,” a declarat Dragoş Damian, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

În ultimii ani au dispărut de pe piaţă circa 1.000 de tipuri de medicamente din toate ariile terapeutice, atât din cauza clawback, dar şi a metodologiei de calcul. „Toate medicamentele sunt vulnerabilizate, dar în prima etapă vor dispărea cele ieftine, cu preţul sub 25-30 lei”, a precizat Damian.

Şeful APMGR mai spune că, în prezent, sunt 120 de procese pe rol ale companiilor farmaceutice privind taxa clawback, câştigate în primă instanţă, iar dacă acestea vor fi câştigate definitiv, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va trebui să returneze diferenţele, iar efortul bugetar va fi uriaş.

Bugetul sistemului de sănătate este cel mai mic din UE

România se află printre ultimele ţări în Europa în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat sănătăţii, cu doar 3,9% raportat la media europeană de 9%. Cheltuielile pentru medicamente sunt doar de aproximativ 80 EUR/an/capita, în timp ce chiar şi în ţările ­vecine acestea încep de la 150 EUR/an/capita.

„Sistemul de sănătate românesc este printre cele mai slab finanţate din Uniunea Europeană şi este necesar să lucrăm împreună cu factorii de decizie pentru a schimba acest lucru. Până acum industria farmaceutică a fost un partener real al autorităţilor, contribuind activ la menţinerea unui nivel constant al sistemului de sănătate actual. Numai în perioada ­2012-2013, 2 din 10 pacienţi români au fost trataţi exclusiv din contribuţiile industriei farmaceutice prin taxa clawback. Noi punem la dispoziţie în continuare toată expertiza noastră, dar numai împreună cu autorităţile putem găsi soluţii viabile, astfel încât treptat să creăm un sistem de sănătate în folosul tuturor pacienţilor şi în acelaşi timp un mediu de business transparent şi predictibil,” a declarat Călin Gălăşeanu.

Producătorii de medicamente reu­niţi în asociaţiile ARPIM şi APMGR atrag atenţia că, în condiţiile unui ­buget cu mult sub media europeană, aşa cum este în prezent, şi în condiţiile actualizării listei medicamentelor compensate, finanţarea deficitului exclusiv de către producători, prin taxa clawback, este imposibilă. În ultimii doi ani, aceştia au finanţat sistemul de sănătate cu 2,8 miliarde de lei, iar situaţia nu pare să se schimbe, întrucât în anul 2014 autorităţile au alocat doar 6,6 miliarde lei, pe când consumul se ridica la 8 miliarde de lei, fără a lua în calcul actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate.

Producătorii propun măsuri de reformă

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi, s-au întâlnit săptămâna trecută cu producătorii de medicamente pentru a discuta despre taxa clawback diferenţiată, în contextul introducerii noii liste de medicamente. În cadrul întâlnirii, ministrul Eugen Nicolăescu a spus că doreşte să se ajungă cât mai rapid la un acord pentru acceptarea unei taxe clawback care să acopere financiar noua listă de medicamente compensate şi să fie găsite noi soluţii de creare a unui spaţiu bugetar necesar pentru acoperirea TVA pe lista de medicamente compensate.

Reprezentanţii ARPIM au susţinut că, în principiu, sunt de acord cu o taxă de clawback diferenţiată şi au prezentat mai multe propuneri:

1. Actualizarea nivelului de referinţă pentru taxa clawback, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Pentru anul 2014, această referinţă trimestrială trebuie să fie de cel puţin 1,95 miliarde RON cu TVA sau 1,79 miliarde RON fără TVA.

2. Introducerea calculului diferenţiat al taxei clawback, de la 1 ianuarie 2014, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe. Contribuţia va fi redusă pentru anumite medicamente, formula de calcul având la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator).

3. Actualizarea imediată a listei medicamentelor compensate cu noi molecule concomitent cu introducerea unor acorduri preţ/volum pentru aceste medicamente, cu buget suplimentar.

4. Eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei clawback plătite de producători şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor, începând cu trimestrul 2 al anului 2014.

5. Creşterea progresivă a finan­ţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul mediu european în următorii trei ani prin adoptarea de către autorităţi împreună cu producătorii de medicamente, precum şi cu asociaţiile de pacienţi a unei Strategii Naţionale.

„Încercăm să convingem atât auto­rităţile, cât şi reprezentanţii insti­tuţiilor internaţionale că e nevoie de măsuri imediate pentru îm­bună­tăţirea accesului la tratament al pacienţilor şi pentru un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, care să permită continuarea investiţiilor în capacităţile de producţie locale şi în dezvoltarea unui sistem de sănătate modern,” a declarat Dragoş Damian.

Autorităţile fac simulări

În prezent, toate companiile farmaceutice plătesc către stat o taxă de clawback care se ridică la aproximativ 14 la sută din cifra de afaceri (adică 14 la sută din totalul vânzărilor companiei). Taxa este plătită numai de companiile producătoare de medicamente, însă este calculată inclusiv pentru adaosurile de distribuţie şi de farmacie pe care nu le încasează companiile producătoare de medicamente.

„Nivelul taxei clawback în trimestrul patru din 2013 a ajuns la un nivel de 20% din vânzările producătorilor de medicamente, asta înseamnă că plătim, pe lângă cota unică de 16%, ­încă 20% din cifra de afaceri. Discutăm despre o supraimpozitare, undeva la 40%. Vom fi nevoiţi să oprim toate investiţiile în anul 2014 până când se va găsi o soluţie pentru această taxă clawback”, a afirmat Dragoş Damian.

Experţii Ministerului Sănătăţii şi specialiştii din industria farmaceutică vor realiza, săptămâna aceasta, mai multe simulări pe baza propunerilor producătorilor de medicamente privind efectele revizuirii taxei clawback prin introducerea calculului diferenţiat şi impactul introducerii noii listei de medicamente compensate şi gratuite.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, amână de peste un an de zile publicarea listei actualizate de medicamente gratuite şi compensate. Ultimul termen avansat este 1 aprilie 2014. Rămâne de văzut dacă schimbările de la Ministerul Sănătăţii nu vor întârzia şi mai mult actualizarea listei de medicamente, precum şi luarea unei decizii despre modificarea taxei clawback.

Ultima actualizare a listei medicamentelor compensate a avut loc în anul 2008. Milioane de pacienţi din România ar putea beneficia de o recuperare mai rapidă şi de un tratament mai eficient, cu mai puţine efecte adverse, dacă lista de medicamente compensate ar fi actualizată cu tratamentele noi care sunt în aşteptare de aproape şase ani.